INTERVIU

IVAN BOŠNJAK, SECRETAR DE STAT ÎN ADMINISTRAŢIA DE STAT ŞI AUTOGUVERNAREA LOCALĂ

Ivan Bošnjak

Proiectul de Lege în legătură cu modificările şi completările Legii privind consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale a intrat în procesul Adunării pe data de 1 iunie. În 29 mai a intrat în procesul Adunării şi Proiectul de Lege referitor la modificările şi completările Legii privind uzul oficial al limbii şi grafiei.

Legile au fost adoptate luna trecută, iar pe data de 30 iunie au intrat în vigoare. Acesta a fost un motiv în plus să realizăm un interviu cu Ivan Bošnjak, secretarul de stat în Administraţia de Stat şi Autoguvernarea Locală, precum şi copreşedinte al Comisiei Mixte Bilaterale Serbia – România.

În curând ne putem aștepta la patru legi în domeniul îmbunătățirii drepturilor și poziției minorităților naționale. Care sunt deficiențele de bază ce au fost discutate în timpul elaborării Proiectului de Lege privind modificările și îmbunătățirile aduse la politica minorităților?

– Legile au fost adoptate și au intrat în vigoare la 30 iunie. Cel mai important este că au fost adaptate la momentul actual. Întregul proces de modificări ale prescripţiilor este o parte integrantă a reformei administrației publice și a Capitolului de negociere 23. În cadrul Planului de Acțiune, ministerul a fost condiţionat să elaboreze versiuni mai noi ale reglementărilor existente, pentru a elimina deficienţele și pentru a moderniza politica minoritară: având în vedere că în din 2002, când a fost adoptată Legea privind protecția drepturilor și libertății minorităților, a fost schimbat și cadrul de stat şi constituțional, au fost adoptate mai multe legi speciale în anumite domenii: educație, informare, administrație publică, autoguvernare locală și finanțe. A fost necesar ca legile din domeniul politicii minoriților să fie adaptate la momentul actual.

Pe de altă parte, în comparaţie cu Legea consiliilor naționale am avut pe masă a doua jumătate, deoarece în februarie 2014 Curtea Constituțională a adoptat o decizie prin care anumite prevederi ale acestei legi au fost declarate neconstituționale.

Prima parte a legii privind regulile electorale a fost modificată și pusă în aplicare în 2014. În 2018, a fost adaptată a doua parte a legii, adică legile declarate neconstituționale au fost modificate.

Putem intra într-un nou ciclu electoral care va fi în toamna acestui an. Am îmbunătățit și am modificat legea privind uzul oficial al limbii și grafiei, am reglementat utilizarea limbilor minoritare în Adunarea Națională la nivelul comunităților locale (adică la nivelul unei părți a teritoriului municipalității sau orașului) și am făcut o schimbare majoră prin modificarea legilor privind registrele, în care apartenența etnică este introdusă în registre. Astfel am reglementat utilizarea acestor date în registrele publice. Fiecare cetățean va putea, beneficiind de protecția juridică corespunzătoare, să folosească aparenența națională ca măsură afirmativă.


* Pe data de 30 iunie a.c. au intrat în vigoare patru legi care vizează minorităţile naţionale: Legea privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; Legea privind consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale; Legea privind uzul oficial al limbii şi grafiei şi Legea privind registrele publice.

* Fiecare cetățean va putea, beneficiind de protecție juridică adecvată, să folosească apartenența națională ca măsură afirmativă.

* Consiliul Național Român, prin modul său de activitate, poate servi ca exemplu bun pentru alții, în toată Serbia, pentru ca să depășească influența politi

 * Sub conducerea ministrului Branko Ružić am majorat fondul bugetar cu peste 1000 de procente: de la 1,8 % până la 21,8 milioane dinari.

————————————————————————————————————–

Până acum ați primit, probabil, o mulțime de plângeri cu privire la activitatea consiliilor naționale. Puteți să enumerați câteva pe care le considerați a fi demne de atenția opiniei publice?

– În ceea ce privește activitatea consiliilor naționale în perioada anterioară, în raportul experţilor internaţionali şi a opiniei publice din ţară obiecţiunile cruciale au fost: politizarea excesivă – deoarece partidele minoritare au avut ocazia să propună o listă a listei electorale. Însuși conceptul consiliilor nu a fost prezentat în mod intenționat ca un parlament minoritar, însă prin implicarea partidelor politice a devenit tocmai aceasta. Pe lângă aceasta, unde există alegeri sunt incluse și „partidele mari” de nivel naţional, așa că au fost obiecțiuni cum că partidele naționale sunt incluse într-un mod negativ în politica minorităților.

Partea a treia a obiecțiunilor se referă la insuficienta transparență în gestionarea banilor. În cadrul consiliilor naționale, a patra obiecțiune derivă din anteriorul – acțiunile politice și consumarea banilor – determinate de anumite abuzuri politice care depășesc cadrul consiliilor naționale în cele patru domenii – informare, educație, uzul oficial al limbii și grafiei și păstrarea culturii. Au fost multe acțiuni și în alte segmente ale vieții sociale, ceea ce nu intră în ingerințele consiliilor naționale, pentru că banii nu au avut această menire.

Al cincilea segment, pentru mine cel mai interesant, este un fel de elitism ce a apărut în cadrul consiliilor naționale și care duce la divizarea românilor. Ca urmare a acesteia necesitățile cetățenilor nu au fost canalizate destul de bine. Având în vedere că avem 21 de consilii naționale și Consiliul Comunităților Evreiești în Republica Serbia, practicile sunt diferite. Criteriile, dar nici regulile, nu pot fi universale. Trebuie să cunoaștem cultura și tradiția, cât și distribuția teritorială a unei minorități naționale, pentru a avea o imagine clară despre fiecare consiliu național aparte. Pentru aceasta este nevoie de multă muncă și deplasări pe teren, dar și bunăvoință pentru depășirea multitudinii de provocări.

Ministrul Administrației de Stat și al Autoguvernării Locale, Branko Ružić, a anunțat în repetate rânduri că viitoarele consilii naționale vor fi depolitizate și că vor funcționa mai eficient și mai transparent. Credeți că partidele politice au influențat funcționarea lor?

– Desigur! După cum prevede legea, partidele politice ale minorităților naționale iau parte activă la viața democratică a Serbiei, la fiecare din cele trei nivele ne guvernământ: local, provincial și republican. Totuși, domeniul lor special de interes sunt consiliile naționale. Prin politizarea exagerată s-a ajuns la polarizarea consiliilor naționale, ceea ce a cauzat numeroase probleme. În cadrul Consiliului Național al Minorității Române nu putem vorbi despre astfel de probleme. Dimpotrivă, pot să adresez complimente conducerii Consiliului Național pentru faptul că are o parte constructivă în viața socială. Prin modul de activitate, Consiliul Național Român poate fi un bun exemplu pentru alții în toată Serbia în ceea ce privește depășirea influenței politice. Atunci când oamenii activează într-un consiliu național și cooperează în conducerea lui, trebuie să lucreze împreună în interesul celor care i-au ales, dar mai ales în interesul celor care nu pot ajunge la fiecare cetățean de o anumită naționalitate, astfel încât întregul stat al Serbiei să fie o casă foarte confortabilă pentru fiecare cetățean.

Teodora SMOLEAN

Interviul integral îl puteţi citi în numărul 28 din 14 iulie 2018