Din cei 181 de membri ai Academiei Române, nouă sunt din R. Serbia

Academia Română a fost nu numai fidelă misiune națională, un forum patriotic care prin membrii din toate punctele locuite de români, având plasate pretutindeni sentimentele neadormite pentru a veghea la întreținerea și exaltarea focului sacru național, ea a avut, în același timp, o neîndeajuns de prețuită activitate, care, păzind proporțiile cuvenite pentru o națiune tânără, în plin având de renaștere culturală, poate rivaliza și a compara – îndrăznim să afirmam, fără teamă de exagerare – cu activitatea celor mai de seamă academicienii.

(Dimitrie Gusti, Fundația și menirea academicenilor, Discurs rostit la 10 iunie 1923)

Împreunã cu acad. Ionel-Valentin Vlad și acad. Eugen Simion

Costa Roșu, Novi Sad (n. 30 martie 1947, Torac, Serbia). Publicist, bibliograf și folclorist. Membru de onoare al Academiei Române – 26          noiembrie 2015.

A terminat școala generală în satul natal și  secția română la Liceul „Borisav Petrov Braca” din Vârșeț, R. Serbia, după care a urmat  studii de limbă și literatura română la  Zrenianin și de jurnalistică la Institutul Iugoslav de Ziaristică din Belgrad. Ca student, a făcut primele anchete de colectare a folclorului literar din satele locuite de români din Banatul sârbesc, iar mai apoi în Serbia de Răsărit. Acestea au fost publicate în „Analele Societății de Limba Română”, „Lumina” și „Libertatea” și  prezentatate în  emisiunile ,,Panorama culturală” și ,,Viața satelor”  ale Postului de Radio Novi Sad. În primăvara anului 1969 a inițiat, împreună cu prof. Radu Flora, înființarea Comisiei de Etnografie și Folclor din cadrul Societății de Limba Română, al cărui secretar, apoi președinte, a devenit. A redactat împreună cu Radu Flora cele două volume masive de folclor, cu circa 3.000 de piese folclorice.

Costa Roșu citește discursul de recepție

În 1970 a intrat în jurnalistică, fiind ziarist la săptămânalul ,,Libertatea”, din Panciova, redactor de sector și mai apoi viața satelor. Ulterior a devenit redactor-șef și responsabil al revistei ,,Tribuna tineretului” (1978-1986). Într-o perioadă a fost secretar la revista ,,Lumina” și redactor-șef și responsabil al săptămânalului ,,Libertatea” (1987-1989), al cărui redactor responsabil a devenit în perioada postmiloșevistă (2006-2011). A fost inițiator și primul redactor al publicației de etnografie și folclor ,,Tradiția”, unica publicație de etnografie și folclor de limba română din Serbia. Între 1990 și 1995 a deținut funcția de redactor responsabil al Editurii Societății de Limba Română din Voivodina. Din 2008 este director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. De numele lui se leagă inițierea, în 1996, a Simpozionului Științific Internațional „Banatul – trecut istoric și cultural”, respectiv „Banatul – istorie și multiculturalitate”, înființat odată cu Societatea de Etnografie și Folclor din Voivodina. Simpozionul este o importantă manifestare științifică internațională a  românilor din Serbia, România, Ungaria, Germania, Macedonia, Muntenegru, Croația și SUA,  care a reunit  peste o mie de participanți (22 de ediții).

Dorina N. RUSU, Costa ROȘU

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 47 din 25 noiembrie 2017