ponoćni voz
În anul când la Editura ,,Libertatea” s-a celebrat un frumos jubileu – 70 de ani de beletristică – a apărut antologia de proză scurtă contemporană românească ,,Ponoćni voz”, selecție de Simona Lăzăreanu Popov, lector la Catedra de Limbă, Civilizația și Cultură Română, Facultatea de Filologie din Belgrad.

ponoćni voz

Lucrările din antologia ,,Ponoćni voz” au fost traduse de însăși Simona Lăzăreanu Popov și de un grup de studenți de la catedra amintită.

Având în vedere că de-a lungul anilor Editura ,,Libertatea” a publicat un număr mare de volume de traduceri literare, promovând astfel interculturalitatea și literatura ambelor popoare, sârb și român, în anul jubiliar o antologie cum este cea de față nu a putut să lipsească din planul editorial. Desigur, cartea ,,Ponoćni voz“ nu rotunjește acest segment, ci, sperăm, impulsionează alte proiecte asemănătoare.

Traducerile literare nu sunt atât de simple precum par. Este un travaliu care merge mai departe de simpla căutare a cuvintelor echivalente în dicționar. Implică o cunoaștere excelentă a limbilor de lucru, transpunerea emoției, a autenticității și a particularităților stilistice în limba-țintă.

De aceea, traducerea lucrărilor în proză care aveau să fie incluse în antologia ,,Ponoćni voz“ a fost un exercițiu pentru studenții la filologia belgrădeană. După cum scrie Simona Lăzăreanu Popov în Postfață, pe lângă transpunerea textelor din diferite domenii de activitate care le oferă studenților posibilitatea să însușească terminologie de specialitate românească, ,,traducerile literare reprezintă o provocare uriașă pentru ei în ceea ce privește însușirea și îmbogățirea vocabularului, cunoașterea creației literare românești prin traducerea unei specii literare mai accesibile, cum este proza scurtă”.

Și-au dat contribuția următorii studenți: Zorana Đukić, Ana Krivačić, Eleonora Miclea, Đura Miočinović, Vera Momčilović, Katarina Radak, Sonja Todorović, Marija Vujičić, Ana Radojković și Mila Tasić. De menționat că antologia de față cuprinde și un text de Augustin Cupșa tradus de profesorul Đura Miočinović, dar și două povestiri de Mircea Nedelciu transpuse în limba sârbă de traducătoarea Ileana Ursu.

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,LIbertatea” din 19 mai 2018.