Dunele Deliblăţii reprezintă o insulă a stepei de câmpie, ce se caracterizează printr-o varietate de pajişti și arbuşti, cu păduri de conifere şi arbori cu frunza căzătoare, fiind o regiune unică în Europa. Bogăţia florei din această regiune  se reflectă în existenţa a aproximativ 900 de specii de plante medicinale, precum şi a specilor  care au răspândire redusă în Câmpia Panonică. Doar pe pajiştile din Dunele de Nisip ale Deliblăţii se poate găsi  bujor de stepă şi pelin. În acest habitat există şi 20 de specii de orhidee. Vegetaţia forestieră naturală este reprezentată de  păduri de tei alb, stejar masiv  şi de un arbore specific –  salcâmul, cunoscut cu denumirea populară băgrin.  Dunele de Nisip, care adăpostesc această perlă a naturii, au forma unei elipse, ocupând o suprafaţǎ de aproximativ 300 km². Sunt înconjurate de un teren agricol fertil ce se întinde între Dunǎre şi poalele Carpaţilor.

Datele istorice arată că Dunele de Nisip au existat încă în epoca mezozoicului,  dar şi în era terţiarului. Într-o climă umedă şi caldă,  încep să apară plante mirositoare şi mamiferele. În perioada mai apropiată nouă, dacii şi geţii au populat o fâşie din deşert. Pe parcur,  aici s-au perindat şi celţii, romanii, goţii, hunii, avarii etc.  Pe timpul Imperiului Roman, împăratul Traian trece Dunărea şi construieşte cetatea Sapai în apropierea actualei localiltăţi Grebenaţ. La marginea acestui deşert,  în secolul al IX-lea şi al X-lea a luat naştere unul dintre primele voievodate româneşti –  voievodatul lui Glad cu reşedinţa la Cuvin, cucerit apoi de unguri. Toponimele cum ar fi Roşiana, Văcăreaţa, Fântâna Fetei, Tâlva, Corn sau Flămânda atestă statornicia băştinaşilor pe aceste meleaguri, dar şi ale ciobanilor care coborau de pe coastele Carpaţilor în căutarea  păşunatului. Dintre rarităţile faunei,  se pot aminti furnicile de pustiu, furnica leu, vulturul bănăţean, popândăul, cârtiţa şi dihorul de stepă.

                                                                                Ion Mărgan

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 36, din 8 septemebrie 2018