„Pentru cel care doreşte să-şi menţină vigoarea credinţei prin rugăciune se pune, astăzi, o dublă problemă: aceea de a-şi apăra credinţa împotriva influenţelor nefaste a unui mediu slăbit în credinţă şi aceea de a apăra practica rugăciunii în cadrul unei societăţi care a pierdut în mare parte uzul rugăciunii. În timp ce omul de odinioară găsea în mediul social un factor prin care îşi întărea credinţa şi practica rugăciunii, astăzi acest mediu este un factor de răcire, un factor împotriva căruia cel care vrea să-şi menţină credinţa şi rugăciunea trebuie să se apere.” – Părintele Dumitru Stăniloae în „Rugăciunea lui Iisus şi experienţa Duhului Sfânt”.

Omul religios începe cu credinţa în Dumnezeu, iar omul de ştiinţă sfârşeşte cu credinţa în Dumnezeu. (Emil Cioran)

Iovan Roman din Panciova: Din cauza vieții moderne și a mass-mediei, oamenii, astăzi, cred mai puțin în Dumnezeu decât în trecut. La aceasta contribuie și educația părinților făcută copiilor, care din cauza luptei pentru existență nu au timp suficient să le vorbească copiii despre imporanța credinței pentru viața spirituală a omului.

 

 

 

Ana Nedelcu din Panciova: Sunt originară din România, iar la Panciova trăiesc de peste 20 de ani. Cred că în România oamenii cred mult mai mult în Dumnezeu decât aici. Măcar așa mi-am făcut impresia.

 

 

 

Angela Savu din Iablanca: Eu cred că este la fel de mare credința în Dumnezeu, doar că totul a evoluat și tinerii au mai multe preocupări. Dar în sufletele oamenilor conștiința, o particică din Dumnezeu, există acolo cu sfințenie.

 

 

 

 

Petru Măran, preot: Credința a fost dintotdeauna pentru credincioși o hrană a sufletului. La început, credința în Dumnezeu a fost mult mai puternică. Îmi amintesc că mergeam de mic copil cu mama mea să ascult Sfânta Liturghie la Biserica Ortodoxă Română din Ecica, în satul meu natal. Credința și cuvântul lui Dumnezeu era la mine în familie un lucru sfânt. De sfintele sărbători, lăcașul sfânt din satul meu natal era ticsit de credincioși. Cuvântul lui Dumnezeu era respectat de toți credincioșii, și această dragoste sufletească de a-l iubi pe aproapele tău, era cel mai de preț lucru. Astăzi, însă, acea dragoste pentru cuvântul lui Dumnezeu parcă este în descreștere, pentru că tot mai puțin credincioși merg la biserică. Dar, ceea ce mă bucură foarte mult, este că serviciul divin în zilele de sărbătoare sunt urmărite și de un număr mare de copii, care vin împreună cu părinții sau cu bunicii lor. Credința înDumnezeueste ceea ce ne împrospătează și ne înveselește sufletul atunci când suntem puși la grea încercare. Și tocmai de aceea trebuie să credem și să-i ascultăm pe cei care ne tălmăcesc Sfânta Scriptură.

Gheorghe Drăgănici din Nicolinț: Din anul 1977 am început să merg la Sfânta Biserică, pentru a asculta cuvântarea dumnezeiască. În familia mea, toți am crescut cu frica în Dumnezeu, iar cel care ne-a insuflat această dragoste de creștinism, a fost bunicul meu. Cuvântul lui l-am respectat așa cum respect și în ziua de azi cuvântul lui Dumnezeu. În perioada anilor ’70 doar oamenii vârstnici mergeau la Sfânta Biserică, dar cu ei erau și nepoții lor, care ascultau Sfânta Liturghie doar la sărbători mari. Cuvântul lui Dumnezeu era respectat de toți, astăzi, însă, pe cei tineri nu-i interesează acest lucru. Mai degrabă se duc pe la petreceri decât să vină la biserică, pentru a asculta o predică. Cred că în trecut credința în Dumnezeu era mai mare, iar astăzi, din păcate, sunt tot mai puțini creștini adevărați.

 

Lenuța Țăran din Vârșeț: Nicicând omul nu a fost mai departe de Dumnezeu! Dacă analizăm atent istoria religiilor umane (mă refer la cele patru religii: iudaism, creștinism, islam și budism), vom vedea că cel mai mult creștinii și-au pierdut identitatea! În era post-capitalistă, ideile despre drepturile omului (așa-numita democrație) au făcut cel mai mare ravagiu în corpusul creștin! Confundarea obiceiurilor și credinței, a identității naționale și a credinței în Dumnezeu… niciodată nu a fost mai vizibilă decât în vremea pe care o trăim! Credința a devenit o formă moartă, fără puterea Înviereii lui Cristos, lumina și dragostea divină a Creatorului! Dumnezeu să ne ajute pe toți, să ne reîntoarcem la izvorul vieții, Sfânta Treime și cu umilitate să acceptam în inimile noastre jertfa răscumpărătoare a Domnului Isus Cristos!

George Rașa din Torac: Numărul credincioșilor se micșorează din an în an, iar numărul ateiștilor crește. Motivele sunt diferite: Biserica a intrat în politică sau invers, tot mai des auzim scandale sexuale printre fețele bisericești, unele familii sunt de la bun început ateiste și, prin urmare, urmașii lor nu cred în Dumnezeu, poporul întreg se îndepărtează de biserică și de credința în Dumnezeu. Acestea sunt doar câteva motive care există la oamenii ateiști. În trecut, oamenii s-au rugat lui Dumnezeu pentru a se împreuna cu El, pentru a-i cere ajutor la zile grele, boli, probleme. Rugăciunea a fost o exprimare a credinței și un cântec din suflet, din inimă, și așa ar trebui să fie și azi.

 

Ion Cârsnic din Zrenianin: Credința oamenilor în Dumnezeu este mult mai mare acum, deoarece fiecărui individ sau credicios îi este permis să-și exprime liber credința și să creadă ceea ce crede. Pe timpuri nu a existat libertatea ca oamenii credincioși să-și exprime liber părerea și credința în Dumnezeu. Pe de altă parte, acum când fiecare poate să-și exprime sentimentul de credincios, numărul tinerilor care cred în Dumnezeu este mai mic decât al oamenilor de vârsta a doua sau a treia, pentru că tehnicile moderne de comunicare îi îndepărtează de credință. Tehnica are rolul ei, oferind alte adevăruri, care se prezintă a fi opuse uneori celor propovăduite de religie.