Înainte de a face primele referiri la sfintele lăcașuri ortodoxe românești care au existat de-a lungul vremurilor la Sărcia, ne vom opri la câteva date mai însemnate despre vatra acestui sat, care cândva a fost pur românesc. Primele date istorice despre Sărcia sunt din îndepărtatul an 1333.

La început, vatra satului a fost la cca 25 de km depărtare de satul de astăzi Sărcia, lângă localitatea Șurian. Localnicii și sărcienții au avut la început o biserică comună.

Pe vatra actuală a satului, vechii sărcienți s-au stabilit între anii 1794 și 1796. Primul lucru pe care l-au făcut în aceeași perioadă, au construit prima biserică românească. Având în vedere că au dispus de bani puțini, lăcașul sfânt a fost destul de modest, cu 13 scaune pentru femei și 25 pentru bărbați.

Datele din arhivă arată că în anul 1894 biserica a fost într-o stare avansată de degradare, având să se surpe la scurt timp. Există, totuși, prezumția că în acel an biserica a ars într-un incendiu. Oricare ar fi fost adevărul, sărcenții au avut nevoie de o biserică nouă.

Așa stând lucrurile, în îndepărtatul an 1885 a fost inițiată o licitație pentru construcția unui nou lăcaș sfânt. Lucrările edilitare ample au fost încredințate constructorului Fulop Leth din Becicherechiu Mare (astăzi Zrenianin). Planul bisericii l-a realizat arhitectul român Paul Rozvan din Timișoara, iar lucrările s-au încheiat în 1896. Este vorba despre biserica actuală din Sărcia, care a fost ridicată pe locul vechiului lăcaș sfânt. Icoanele de pe iconostasul vechi au fost fixate pe iconostasul nou.

Astăzi pot fi văzute icoane pictate pe lemn în anul 1836, fiecare cu numele donatorului (Iosif Miloș, Jiva Țăran și alții). Pe dosul icoanelor sunt trecute mai multe date cu alfabet chirilic. Biserica este în stil neobaroc, care la vremea respectivă a fost modern. În anul 1968, Matei Cherciov și preotul Iosif Petrovici din România (ultimul cu arborele genealogic înfipt la Sărcia) au realizat pictura murală.

Sfințirea și târnosirea bisericii

Vechea biserică a sfințit-o protopopul Filip Stefanovici din Kikinda, întrucât la acea dată lăcașul sfânt a fost sub jurisdicție arhierească sârbească. Târnosirea a săvârșit-o episcopul Ioan Mețianu. După ce anul trecut biserica a fost renovată în interior și exterior, a fost resfințită de către Preasfinția Sa Daniil, episcopul de Dacia Felix de la Vârșeț, care a vizitat Sărcia prima dată în anul 2001. Amintim în acest context și faptul că biserica din Sărcia a vizitat-o și episcopul Grigorie Comșa.

Ionel MIAT

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 26 din 30 iunie 2018