Din 1865-66, în locul lui Simion Dimitrievici, Biserica din Ovcea a păstorit-o preotul Vasa Bosică.

La 17 octombrie 1868, Consistoriul Diecezan a hotărât ca administratorul Pavel Ioanovici, preot la Uzdin, să fie strămutat la Ovcea, deoarece era originar din această localitate şi pentru a-i fi de ajutor tatului său bolnav, în vârstă de 80 de ani.
Cu mici întreruperi, acest preot a servit până în anul 1878.
Preoții din Ovcea: Traian Popescu și Traian Brăgean

În anii de păstorie a lui Simion Dimitrievici, ca administratori figurează mai mulţi capelani şi preoţi administratori: din septembrie 1863 până la finele anului respectiv – Iosif Popovici, capelan din Satu-Nou; de la 1 ianuarie 1864 până în martie 1865 – Aron Otonoga, capelanul Seleuşului; Simion Dimitrievici, până în septembrie; din nou Aron Otonoga, până în noiembrie; Simion Dimitrievici revine ca administrator protopresbiteral; de la 1 martie 1866 Vasile Bosică, parohul Glogoniului, până în mai 1866; Pavel Ioanovici, administrator paroh până în septembrie 1866; Aron Otonoga, până în octombrie 1868.

Au urmat: Pavel Ioanovici, până în martie 1870 Petru Murgu, preot din Petruvasâla, până în mai; Antoniu Popovici, parohul Nicolinţului, până în iunie 1870; Pavel Borca din Petruvasâla şi din nou Petru Murgu, până în ianuarie 1871. Vine din nou Pavel Ioanovici, până în aprilie 1878 și urmează Simion Dimitrievici, până în septembrie 1878. A urmat, din septembrie 1878, George Mircea, născut în 1819 la Uzdin, administrator parohial hirotonit de episcopul Caransebeşului în 12 septembrie 1878, care a terminat teologia privată şi trei clase de şcoală normală.

A cunoscut şi a vorbit limbile română, sârbă, maghiară şi germană. A servit până în anul 1893, iar salariul lui pe anul 1882 a fost de 270 florini.

Alături de preotul George Mircea, de la l septembrie 1884 a servit şi Damian Popescu, născut în 17 februarie la Ovcea. A păstorit până în septembrie 1932. Damian Popescu a fost desemnat catihet la Panciova, la „şcoalele de stat”, la Gimnaziu şi la şcolile primare în care învăţau elevii şi studenţii români. A avut un salariu anual de 140 de florini. Vreme îndelungată a fost membru al direcţiunii băncii „Sentinela” din Satu-Nou.

Începând cu luna octombrie 1927, preot la Ovcea a devenit Traian Popescu, hirotonit de dr. Traian Bădescu, episcop de Caransebeş.

Din anul 1962 şi până în 1963, la Ovcea au servit preoţii Iuliu Zgârgea şi Timotei Popovici, fiindcă parohia a fost vacantă, iar din 1963 şi până în 1967 a servit preotul Lazăr Cârdu, căci parohia a rămas fără preot până în 1968. În acest interval, Biserica din Ovcea a fost servită de următorii preoţi: Aurel Uroş, Iulian Onciu, Octavian Păuţa, Aurel Danciu, Iuliu Zgârgea, Adam Măran şi alţii. Din 18 martie 1968 şi până în prezent, ea este păstorită de Todor Popescu, fiu al satului, născut în anul 1944. În anul 2015, preot paroh a fost numit Traian Brăgean, de origine din Ovcea.

 

Aspect de la hirotonisirea preotului Traian Brăgean
Cântarea bisericească

La oficierea slujbelor dumnezeieşti, un loc de frunte îl ocupă cântarea bisericească. Din cele mai vechi timpuri ale creştinismului, dar şi în religia iudaică, prin cântări şi psalmi s-a preamărit Creatorul şi dătătorul de viaţă – Dumnezeu. Tot aşa, în biserica ortodoxă cântarea este un prinos adus în faţa altarului Celui Atotputernic.

La Ovcea, cântarea de strană, folosită la toate servicile divine, au practicat-o, în primul rând, preoţii şi diaconii, apoi învăţătorii care totodată au avut obligaţia de a cânta în biserică, iar cu timpul şi ţăranii. Cântarea bisericească s-a transmis şi s-a învăţat de la o generaţie la alta, de la preoţi şi cântăreţi. De obicei se ţinea aşa-zisa şcoală a „cantoratului”, din care cu timpul au ieşit noile generaţii de „cantori”. În biserica noastră, cântarea s-a practicat dintotdeauna, după forma celei de la Lugoj şi Caransebeş.

Biblioteca Parohială

Biblioteca Parohială a existat încă din anul 1900, având peste 400 de volume, mai ales cărţi ce ţin de literatura bisericească, dar şi de literatura populară – basme, istorioare, cărţi de istorie din ediţiile Asociaţiunii ASTRA, cărţi pentru sfaturi gospodăreşti şi beletristică. După Primul Război Mondial, când a încetat activitatea ASTREI, s-a stins şi activitatea Bibliotecii Parohiale.

Ilie BABA, Valentin MIC

Articolul integral îl puteți citi în numărul 25 din 23 iunie 2018