Frumuseţea şi demnitatea unei biserici

Parohia Oreşaţ aparţine Protopopiatului Vârşeţ. Aici trăiesc, împreună, creştini ortodocşi de naţionalitate română, sârbă şi alte etnii. Preotul vicar prot. Moise Ianeş ne-a povestit istoria Bisericii Ortodoxe Române din Oreşaţ.

În anul 1782, sfântul locaş din Oreşaţ avea 536 de enoriaşi. Actuala biserică a fost zidită în anul 1853. Au folosit-o românii şi sârbi, până la despărţirea ierarhică din anul 1910. În urma procesului care a durat aproape trei ani, biserica a aparţinut românilor, aceştia fiind majoritari în sat.

După despărţirea ierarhică, în biserica românească slujba a fost oficiată prima dată la 28 februarie 1910. Români au început să desfăşoare o lăudabilă activitate cultural-religioasă. Pictura iconostasului aparţine şcolii Orăviţene, în primul rând lui Ştefan Popovici. Icoanele le-a pictat din nou Nestor Bogdanovic din Biserica Albă.

În 5 octombrie 1928, episcopul diacezan al Caransebeşului, Iosif Traian Bădescu, a făcut o vizită canonică la Oreşaţ. În 21 septembrie 1936, biserica a vizitat-o şi episcopul Vasile Lazarescu din Caraşebeş, însoţit de protopopul Vârşeţului Traian Oprea, prot. Romul Anucuşa, asesor conzitorial, diaconul Teodor Roşca şi Dimitrie Zgăvârdea, secretar eparhial. Toţi au fost primiţi de preotul Adam Măran, parohul Oreşaţului.

Primul paroh la Oreşaţ, în perioada 1778-1788, a fost preotul Ioan Stanisavlievici. Începând din septembrie 1788, l-a înlocuit pr. Ieremia Popovici. În anul 1804, a venit pr. Ioan Popovici, care a slujit biserica românească vreme de 24 de ani, până în iunie 1889 când a trecut la cele veşnice. După moartea preotului Ioan Popovici, între anii 1829 şi 1835 a servit ca paroh pr. Ştefan Coteţ. Până la 1907, preotul Ioachim Mitar a oficiat slujbele în două limbi. În aceaşi an a venit pr. Ioan Mitar, fiul preotului Ioachim Mitar sub care s-a făcut despărţirea ierarhică pe baza de înţelegere şi respect reciproc.

Vasilie PETRICĂ

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 23 din 9 iunie 2018