Muzeul memorial „Liviu Rebreanu” este găzduit într-o casă țărănească specifică zonei, ridicată în anul 1957 cu sprijinul localnicilor și contribuția soției și ficei scriitorului Liviu Rebreanu. Clădirea, prin decizia obștii sătești, a fost reconstruită pe locul casei părintești din Prislop, a scriitorului. Profilul muzeului este mixt: istoric – etnografic – memorial, el îmbinând exponate privitoare la viața și oprea celui care a îmbogățit patrimoniul nostru cultural prin romanele: „Ion”, „Pădurea spânzuraților”, „Răscoala”…

An de an, la finele lunii noiembrie, numele lui Rebreanu adună ca un miraj, la Bistrița, Prislop și Maieru (localități pe care le-a simțit aproape de sufletul său), pe cei mai reprezentativi analiști și comentatori ai operei sale, dar și autori de toate vârstele din țară și străinătate, cu volume de proză tipărite sau în manuscris, care apoi primesc dreptul la viață. Datorită volumui meu de proză scurtă „Masca de aur”, apărut în anul 2004 la Editura „Libertatea” și premiat la cea de-a XXV-a ediție a Saloanelor „Liviu Rebreanu” în cadrul cărora s-a desfășurat și Concursul Internațional de Proză cu același nume, m-am aflat și eu printre invitați.

Interiorul muzeului

La Bistrița am ajuns în ziua de vineri, 24 noiembrie 2006, fiind însoțită de doamna Ana Niculina Ursulescu, care la fel a cucerit un premiu la concursul amintit. Călătoria era foarte agreabilă, datorita faptului că mă aflam într-o companie bună și nu ni s-a părut nici lungă și nici obositoare. În fața gării am fost întâmpinate de către Alexandru Cățcăun, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor – Bistrița. Ziua respectivă s-a desfășurat sub aura unei tematici destul de generoase: „Perenitatea operei lui Rebreanu”, temă ce a fost dezbătută de către profesori universitari din Cluj-Napoca, Bistrița și Iași. Ziua următoare a cuprins o serie de evenimente, dintre care vizita la Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” la Prislop și Muzeul „Cuibul visurilor” la Maieru (comuna în care a copilărit scriitorul), m-a impresionat în mod aparte. Încă de la intrare, un tablou de pe perete mi-a confiscat privirea pentru câteva momente. Acolo scria: „De Maieru, deci, se leagă toată copilăria mea și toate amintirile primului contact cu lumea exterioară. Eram de vreo doi ani și jumătate când ne-am mutat în Maieru”. (Liviu Rebreanu). Atunci, ceva de parcă s-a schimbat în mine. Încă nu eram conștientă de faptul că mă aflu în Casa lui Rebreanu, că m-am așezat la masa de lucru lui Rebreanu, că pot simții murmurul vibrațiilor interioare ale scriitorului. M-am simțit privilegiată. Am simțit că fac ceva important.

Astfel, la început de toamnă, mi-am propus să pătrund din nou în interiroul sufletului, să șterg praful uitării de pe sertarul cu amintiri șiscot din nou în evidență valoarea documentară a instituției de prestigiu denumită „Cuibul Visurilor”.

Bijuterii neprețuite ale tradiției neamului românesc

Muzeul „Cuibul visurilor” se află în localitatea Maieru, unde Rebreanu mărturisește că și-a petrecut cele mai frumoase și mai fericite clipe ale vieții sale. A luat ființă la 27 noiembrie 1957, când la inițiativa profesorului Sever Ursa, se inaugurează o expoziție memorială, cu ocazia celei de-a 78 aniversare a nașterii scriitorului.

Profilul muzeului este mixt: istoric – entografic – memorial, el îmbinând exponatele privitoare la viața și opera lui Liviu Rebreanu, cu cele care ilustrează istoria și etnografia văii Someșului Mare. Clădirea muzeului cuprinde printre altele salonul „L. Rebreanu – creatorul”, cu obiecte personale, donate de fiica și frații acestuia, în 1985; masa de lucru , un costum, diplomele de școlar de la Maieru, scrisori în original și numeroase fotografii de familie. Primele odăi, de la parter, ne introduc în lumea satului ardelenesc, înfățiișând tradițiile, vechile unelte ale măiereneilor, apoi trecând din cameră în cameră, pătrunzi din ce în ce mai adânc în unversul rebrenian, culminând sus, la etaj, chiar în fața neprețuitei măsuțe de lucuru a scriitorului. Fiecare obiect urmează această secretă ascensiune. Plăcile care omagiază personalitatea scriitorului se află în localitățile Târlișua, Maieru, Ilva Mare, Măgura Ilvei și Beclean. Dintre acestea, cea mai reprezentativă este placa de la Târlișua, ridicată pe locul casei în care s-a născut Rebreanu.

Mariana STRATULAT

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 43 din 28 octombrie 2017