PRĂZNUIREA DE CĂTRE CREŞTINII ROMÂNI A SFINTELOR SĂRBĂTORI DE IARNĂ

BOR din Petrovasâla

 

Sărbătorile de iarnă la români încep cu Sf. Andrei şi se termină la 7 ianuarie, cu Sf. Ion. Este o îmbinare de tradiţii, obiceiuri şi datini purtând denumirea de sărbători religioase creştine prăznuite de toţi românii de pe aceste meleaguri. Aceste sărbători dau un farmec aparte anotimpului friguros, împodobindu-l cu bucurie, veselie, dar şi cu mister şi trăiri spirituale.

În Ajun se împodobeşte şi bradul, se pregătesc darurile ce vor fi aduse de Moş Crăciun. Acesta „va intra pe hornul sobei cu desaga plină de daruri”. Colindele răsună în toată ţara, până în ziua de Crăciun, care e o mare bucurie şi binecuvântare pentru creştini. În unele zone, colindele se prelungesc până la Anul Nou. Colindele româneşti creează o atmosferă încărcată de spirit şi mister, dar şi de bucurie şi de stare de bine. Copiii în cete mici umblă cu „Steaua”, simbol al stelei ce a călăuzit pe cei „Trei Magi de la Răsărit”, în căutarea pruncului Iisus.

Două mari sărbători care marchează praznicele de iarnă sunt: Boboteaza şi Sfântul Ioan Botezătorul.

Boboteaza (Botezul Domnului) este o sărbătoare religiosă, când preotul vizitează fiecare gospodărie şi sfinţeşte cu aghiazmă casele, obiectele meşteşugăreşti, oamenii şi animalele.

Conform tradiţiei străbune, creştinii din Petrovasâla şi cei din Seleuş prăznuiesc Boboteaza într-un mod aparte, practicând obiceiul tradiţional „Ciuraleşa”. Despre însemnătatea acestei sărbători creştine Boboteaza şi a obiceiurilor împământenite la Petrovasâla, ne-a vorbit preotul Ionel Savu, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Petrovasâla:

– Boboteaza, cunoscută în popor cu denumirea de Botezul Domnului, este prăznuită în mod aparte de creştinii români. Boboteaza, sărbătorită în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară. 6 ianuarie este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul.

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face şi astăzi cu multă atenţie în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Ion MĂRGAN

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 2 din 13 ianuarie 2018