Numărul tot mai scăzut de apartenenţi ai minorităţii noastre şi căsniciile mixte ne fac să credem că clasele cu elevi care frecventează cursurile în limba română nu vor avea viitor strălucit. Ce părere au cititorii noştri despre perspectivele învăţământului cu limba de predare română, am încercat să aflat în această ediţie a săptămânalului nostru.

Mirela Pod, profesoară din Alibunar:

– Soluţiile sunt simple, nici măcar nu necesită modificarea manuealelor, sau a proMirela Podgramei şcolare. În opinia mea, este nevoie doar de pacienţă şi de toleranţă deplină, de înţelegerea situaţiei reale, dar trebuie să se depună mai multă muncă. Sunt de părere ca la început de an şcolar să se solicite din partea cadrelor didactice expunerea problemelor, pentru a se iniţia o conversaţie cu elevii, pentru ca şi ei, la rândul lor, să se familiarizeze cu situaţia dată.

De asemenea, o altă modalitate pentru expunerea de motive ar prezenta şi unele schimburi de experienţă ale cadrelor didactice cu colegii lor din ţara vecină şi prietenă, România, dar tot la fel să se intensifice colaborarea partenerială transfrontalieră, unde se vor putea include elevii dotaţi. Cunoaşterea şi acceptarea, respectul reciproc şi conştientizarea valorilor spirituale, sunt un punct de reper în dezvoltarea sentimentului de respect faţă de oameni şi de limba pe care o cultivăm.

Lina Greoneanţ, învăţătoare din Nicolinţ:

Lina Greoneanţ– După părerea mea, perspectivele învăţământului cu limba de predare română depind de acele persoane care luptă pentru ca învăţământul românesc să prospereze cât mai mult şi să atingă o treaptă cât mai calitativă în acest domeniu. Eu cred că până există aceste persoane care şi-au asumat responsabilitate deplină pentru avansarea învăţământului în limba română, vom avea şi o perspectivă sigură. Doar un lucru trebuie menţionat, şi anume: fără muncă nu există succes, şi nici perspectivă!

Janiel Şublea, Satu-Nou:

Janiel Sublea

De 10 ani de când lucrez în învăţământ, am lucrat în cinci şcoli, unde limba de predare este doar în limba sârbă. Din cele cinci şcoli, trei sunt şcoli în care cursurile le frecventează şi elevii români: Şcoala Generală din Maramorac, Şcoala Generală din Doloave şi Şcoala Generală din Glogoni, dar numai în limba

sârbă.

Este trist că şi în unele sate mari, precum este Satu-Nou, elevi sunt puţini şi cu greu se mai menţin clasele în limba română (o clasă fiind constituită din 5-6 elevi).

Pe de altă parte, este bine, că, deşi numărul elevilor români este tot mai mic, în unele localităţi se predă limba română opţional, pentru cei care doresc să o înveţe. Aşa este de exemplu la şcoala generală din Glogoni.

Rodica Marianu, Glogoni: 

Rodica MarianuSituația de față în învățământul cu limba de predare română nu promite un viitor strălucit. După părerea mea, ar trebui să se introducă schimbări în învățământ, să fie mai multe activități extrașcolare, cum sunt secţiile de teatru, corurile școlare, secțiile de dans, diferite concursuri ale recitatorilor. Deci, ar trebui creat un climat care ar atrage un număr cât mai mare de elevi și le-ar sprijini interesul și motivaţia pentru păstrarea limbii materne.

 Prof. Doina Ardelean din Vârșeț:

Doina Ardelean„Perspectiva învățământului cu limba de predare română depinde de țară (pe nimeni nu pare să mai intereseze ce se întâmplă cu învățământul în această țară), de vocația cadrelor didactice care predau în limba română, de Consiliul Național al Minorității Române din Serbia și, cel mai mult, de părinți. Înveți să fii român în familie, mergând la biserică, ascultând, respectând și trăind zi de zi tradițiile… Trebuie trezită conștiința de neam, să privim cu ochii sufletului identitatea națională, atunci învățământul în limba română va avea o perspectivă sănătoasă. Totul depinde de noi. Doamne ajută!”

Prof. Roxana Cinci din Vârșeț:

Roxana Cinci„Având în vedere situația demografică, perspectivele nu sunt prea bune.  Însă, există și avantaje, se lucreaza mai bine cu un număr mai mic de copii,  având posibilitatea de putea lucra câteodată și individual.”

Elizabeta Lazăr, studentă la Facultatea de Învățători din Belgrad – Secția Vârșeț: „Consider că perspectivele sunt pozitive, fapt care m-a determinat să înscriu Facultatea de Învățători. Visul meu cel mai mare a fost acela de a lucra cu copiii, de a le oferi sprijin și ajutor permanent în timpul școlarizări. Sunt conștientă că în școlile noastre cu limba de predare română sunt tot mai puțini elevi, însă eu sunt optimistă, sper și cred că, într-un viitor cât mai apropiat, lucrurile se vor schimba spre bine.”

 

Marinel Bugar, directorul Școlii Generale ,,Aleksandar Sabovljev” din Ecica:

În ciuda faptului că în ultimii ani avem un număr constant de elevi în clasele cu limba de predare română, prespectivele nu sunt așa de îmbucurătoare. Un exemplu edificator este și micșorarea numărului de elevi în unele localități de la noi, chiar și de generații întregi, respectiv la Şcoala din Torac în clasa a VIII-a și cred că în clasa a II-a nu este înscris niciun elev. O altă problemă privind școlarizarea în limba română este lipsa cadrelor de specialitate în școlile noastre.

Elevii noștri frecventează cursurile în limba sârbă, iar la examenul final testele sunt în limba maternă, astfel că și din acest motiv ei sunt dezavantajați, pentru că nu avem cadre de specialitate. Deși la școala noastră nu descrește numărul de elevi, cred că aceasta este cea mai mare problemă a tuturor instituțiilor de învățământ cu limba de predare română, iar perspectivele de viitor sunt foarte îngrijorătoare.

Sima Gherău:

Sima Gherau– Va trebui să găsim o modalitate de a menține limba română vie și pentru următoarele generații. Copiii folosesc prea mult limba sârbă, dar totuși trebuie să o știe, trâind în Serbia. De multe ori, chiar și în școala românească, în pauze, copiii se joacă și vorbesc în limba sârbă. După cele opt clase, ei continuă școlarizarea în limba sârbă, pentru că în regiunea Zrenianinului nu există școală medie cu limba de predare română. Apoi plecând la studii, mulți înscriu facultăți din România, iar faptul că au frecventat opt ani în limba română le prezintă un avantaj mare. Sunt de părere că neapărat trebuie păstrat învățământul cu limba de predare română.

Educaţia este cea mai puternică armă pe care o puteţi folosi pentru a schimba lumea.”

Nelson Mandela