naționale

naționale

Pe data de 30 iunie a.c. au intrat în vigoare patru legi care vizează  minorităţile naţionale: Legea privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; Legea privind consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale; Legea privind uzul oficial al limbii şi  grafiei şi Legea privind registrele publice.

„Nu avem voie să fim spectatori la ce ni se întâmplă.”  (Dan Puric)

 

naționaleSorin Jivcu din Petrovasâla: Sunt de părere că noile prescripţii de lege care se referă la realizarea drepturilor minorităţilor naţionale, vor aduce unele beneficii minorităţii române. Cred că minoritatea română de pe aceste meleaguri a dispus de toate drepturile prevăzute de legislaţia ţării, iar noile prescripţii probabil că vor preciza şi mai mult drepturile apartenenţilor minorităţilor naţionale în conformitate cu standardele Uniunii Europene din acest domeniu. Sperăm că în noile prescripţii de lege vor fi păstrate dispoziţiile care se referă la păstrarea identităţii naţionale a fiecărei minorităţi naţionale, printre care se află şi etnia română de pe aceste meleaguri.

 

 

naționaleVasa Todoran din Sân-Mihai: Aştept ca noua Lege privind drepturile minorităţilor naţionale să respecte în întregime drepturile elementare ale apartenenţilor minorităţilor naţionale. Sper că noile prescripţii de lege vor respecta şi în continuare cerinţele minorităţilor naţionale, ca şi până în prezent. Aştept ca drepturile elementare ale minorităţilor naţionale să ne fie asigurate şi în viitor: să ne menţinem cultura naţională, dreptul de a ne exprima gândurile în limba maternă; dreptul de a ne apăra interesele în faţa organelor de stat (în instanţele judecătoreşti şi în faţa organelor pentru menţinerea ordinii publice). De asemenea doresc ca drepturile minoritarilor români să fie respectate de autorităţile de stat la toate nivelurile. Când afirm acest lucru, mă refer la protejarea drepturilor în faţa autorităţilor comunale. Tot la fel, pledez pentru menţinerea drepturilor din domeniul învăţământului general, secundar şi universitar. Adică, să avem drept să ne şcolarizăm în limba maternă, precum şi să se menţină în acelaşi număr unităţile de învăţământ, adică să nu se permită închiderea şcolilor româneşti.

naționaleStevan Mihailov din Satu Nou: Sigur că întotdeauna e loc de mai bine.  În procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, legile trebuie conformate la legislația UE.  Capitolul privind drepturile omului și al minorităților naționale este unul foarte important. Modificarea  legilor care intră în pachet, a celor pentru minorități și consiliile naționale,  este momentul când putem fixa  prin legi anumite drepturi și atribuții. Sunt un pic dezamăgit,  deoarece cred că minoritatea română nu își cunoaște drepturile pe care deja le are,  chiar și mai puțin beneficiază de ele.

 

 

naționaleIovan Danilov din Doloave: Am avut și până acum o legislație bună când este vorba de minoritățile naționale. Faptul că nu am știut să beneficiem de ele este o altă poveste.

 

 

 

 

 

naționaleViorel Bălăgean din Coștei: „Când se modifică o lege, este ceva pozitiv, pentru că se fac îmbunătățiri. Noi, ca minoritari, am avut întodeauna drepturi pozitive, dar cu sigurnață, prin aceste modificări, o să fie și mai bine. Desigur că și Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia a propus, inițiat și contribuit la realizarea acestui Set de legi, pentru a obține tot ceea de ce avem nevoie și ce ne revine, în concordanță cu Constituția Serbiei”.

 

 

 

 

naționaleMr. Teodor Groza Delacodru din Mesici: „Aștepătările îmi sunt pozitive! Cred că trebui să fie mai bine pentru că aceste schimbări sunt în concordanță cu legile europene referitoare la minorități. Nici legile de până acum nu au fost rele,chiar au fost foarte bune. La noi, însă, problema e alta: depinde cum se alică și unde se aplică. De exemplu, aceeași lege referitoare la minorități se aplică diferit de către stat în Banat și în Timoc. Legea trebuie să fie lege și aplicată ca atare peste tot și nu interpretată cum se face în Serbia pentru că atunci legea devine mod de înțelegere a celor care o aplică.”

 

 

naționaleMarin Jivoin din Sărcia: Părerea mea este că avem destule drepturi pe care nu le folosim. Eu, ca apartenent al minorității române, nu m-am simțit niciodată inferior sau privat de unele drepturi în satul meu natal, Sărcia. Printre problemele minoritarilor se numără problema educației pentru minoritățile naționale și a uzului limbilor minoritare, ele remarcându-se prin importanța lor în păstrarea și dezvoltarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale. La noi în localitate nu este cazul. Avem posibilitatea ca toţi copiii de naționalitate română să frecventeze cursurile în limba română, însă foarte puțini se folosesc de acest drept. Nu șiu de ce atribuții noi putem să profităm prin setul de noi legi privind drepturile minorităților naționale, însă aș vrea să fim informați în presa scrisă și mass-media în limba română despre drepturile actuale de care dispunem. Majoritatea apartenenților minorităților naționale nici nu știu de ce drepturi dispun, dar nici nu au toți posibilitatea să intre pe internet și să consulte legislația în vigoare, implementarea acesteia sau a viitorului set de legi. Însă, multe informații cu privire la drepturile comunităților etnice se pot publica în săptămânalul “Libertatea” sau prezenta de redacțiile în limba română ale RadioTeleviziunii Voivodinei, în emisiunile informative. Referitor la noul set de legi, aștept ca drepturile noastre, ale tuturor apartenenților comunităților naționale să nu fie diminuate și să le folosim în viitor, dacă vom fi informați despre conținuturile și prevederile acestora.

naționaleNelu Cirişan din Torac: Având în vedere că trăiesc în primul rând de la agricultură, această problemă nu mă prea afectează, dar totuşi, având o fetiţă în şcoală românească, cred că pentru viitorul ei setul de legi cu privire la drepturile minorităţilor naţionale va avea o mare însemnătate. Aştept ca ele să fie mult mai la obiect şi fără prea multe ocolişuri, astfel că partidele politice şi mai ales politicienii să nu poată, cum zicem noi, „umbla” la ele, pentru a le interpreta sau reinterpreta după bunul lor plac. Precum un arhicunoscut Šešelj. Şi nu în ultimul rând, ele să atingă standardele europene bine stabilite.