Dacă am da crezare unor surse, localitatea Apșa de Jos este „cel mai bogat sat din Ucraina”. Ce-i drept, bogăția unei localități este relativă și poate fi cuantificată în multiple modalități, în funcție de o varietate de criterii. Pe de altă parte, dacă ținem seama de aspectul impozant al celor mai multe locuințe din Apșa de Jos (Ucraina), este evident pentru oricine că satul acesta este bogat din cale-afară; și nu doar pentru o țară precum Ucraina. După cum reiese din imagini, satul românesc din Ucraina ar putea concura, cel puțin din punct de vedere al numărului de case impozante, cu orice localitate rurală de dimensiuni asemănătoare din UE. Din cauza dimensiunilor și faptului că sunt neterminate, veți fi tentați să credeți că aceste case au fost construite de țiganii vorbitori de română din Ucraina, plecați în Occident cu afaceri necurate. În realitate, este vorba despre românii rămași în Ucraina după raptul teritorial.


Apșa de Jos este o localitate din Transcarpatia, aflată la o aruncătură de băț de granița cu România. Când privești multe dintre casele din acest sat și afli modul în care și-au procurat proprietarii lor fondurile necesare construirii, te gândești de îndată la Maramureș. La fel ca și maramureșenii, românii din Apșa de Jos muncesc din greu de ani de zile prin statele prospere ale Europei Occidentale (mai cu seamă în domeniul construcțiilor). O bună parte din agoniseală o cheltuiesc pentru ridicarea unor case care par mai degrabă hanuri sau, în unele cazuri, palate ori sedii ale unor instituții publice. Casele acelea sunt departe de ceea ce se înțelege de obicei prin „locuință familială”. 
În Apșa de Jos, casele formate numai din parter sunt rarități. Între sătenii de acolo se poartă, de ani de zile, o competiție acerbă pentru obținerea calității neoficiale de proprietar al celei mai mari și mai frumoase case. Dacă ar fi să dăm crezare sursei amintite, cea mai mică locuință din satul românesc de peste graniță are „numai” 10-15 camere. Nimeni nu construiește case „obișnuite”, pentru că s-ar face de râsul vecinilor.
Primele case de mari dimensiuni au „răsărit” la Apșa de Jos după 1980. Astăzi, multe dintre case dețin saună, piscină și seră în interior. Prin aspectul masiv, impozant, se remarcă construcțiile nerezidențiale din localitate, cum ar fi farmaciile sau magazinele generale. Remarcabil este că fiecare casă este construită după un proiect unic. În sat predomină locuințele noi și sunt multe în curs de construire.
Așa cum arată unele date, aproape 97,7% dintre locuitorii din Apșa de Jos (Nîjnea Apșa, Transcarpatia) sunt vorbitori de română. Vorbitorii de ucraineană sunt minoritari (cu un procent de numai 1,6% din totalul populației). Pe acelea meleaguri, românii și strămoșii lor au locuit vreme de milenii, spre deosebire de slavi și urmașii lor.


Românii din Ucraina

Conform datelor ultimului recensământ din 2001, în Ucraina 258.619 dintre persoane s-au declarat ,,moldoveni”, iar 155.130 persoane au spus că sunt români sau au declarat limba română în calitate de limbă maternă. Aceştia trăiesc risipiţi de istorie în trei regiuni importante ale Ucrainei: Cernăuţi, Transcarpatia şi Odessa.

Generalităţi

Majoritatea absolută din cei 32.152 de etnici români din Transcarpatia trăiesc compact între Tisa şi Carpaţii ucraineni, la graniţa cu România. Etnicii români trăiesc în principal in raioanele Teaciv (Teceu) – 21.300 de persoane (12,4% din populaţia raionului, faţă de 11,7 % în 1989) şi Rahiv (Rahău) – 10.500 de persoane (11,6% din populaţia raionului, faţă de 11,2% în 1989). Cca 300 de etnici români există şi în alte raioane din regiunea Transcarpatia. Cele două raioane reprezintă un areal românesc compact din Ucraina şi constituie populaţia majoritară absolută în 13 localităţi.

Liviu BULIC

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 12 din 24 martie 2018