Înmânarea actelor unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Banatului cu România regelui Ferdinand. Ratificarea unirii

 

La 1 Decembrie 1918, într-o atmosferă entuziastă, delegaţii sosiţi din toate părţile Ardealului, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului au votat pentru unirea cu România. Rezoluţia adoptată prevedea însă menţinerea unei autonomii provizorii până la întrunirea Constituantei care urma să fie aleasă prin vot universal. Alexandru Vaida Voevod a propus constituirea unui Mare

Sfat Naţional care să cuprindă 250 de membri. În cursul dimineţii zilei de 2 decembrie, întruniţi în sala mare a Palatului Justiţiei din Alba Iulia, fruntaşii români au ales organele de conducere şi au desemnat o comisie de alegere a membrilor unui guvern provizoriu alcătuit din 15 membri care va purta numele de Consiliul Dirigent cu misiunea de a conduce activitatea curentă din teritoriile unite cu România. Acesta și-a stabilit locul de activitate la Sibiu.

Mărturiile timpului dovedesc că cea mai mare parte a localităţilor locuite de români au trăit din plin ziua marii sărbători. Aproape că nu a existat sat ori oraş în care locuitorii să nu se fi adunat la biserică, şcoală, primărie sau chiar sub cerul liber pentru a asculta însufleţitoarele cuvântări ale

preoţilor, învăţătorilor, avocaților sau altor intelectuali referitoare la semnificaţia evenimentului. În multe cazuri, cei întruniți au adresat telegrame pe adresa Adunării Naţionale prin care îşi exprimau adeziunea totală la hotărârile luate. Cotidianul de limba germană „Temesvarer Zeitung” îşi informa cititorii într-un reportaj întitulat „Lugojul împodobit cu drapele” că: „Marele eveniment care s-a desfăşurat la Alba Iulia duminică a avut şi în Lugoj festivitatea sa. De aici au călătorit peste 300 de români la Alba Iulia pentru a lua parte la adunarea naţională.

Prof. univ. dr. VASILE DUDAȘ, CS I

Acad. PĂUN ION OTIMAN

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 13 octombrie 2018.