Ultimele afirmații ale preşedintele Serbie oferă o nouă soluție la  problema Kosovo. Astfel, Aleksandar Vučić a afirmat că este pregătit pentru un compromis în definirea frontierelor Serbiei cu Kosovo, pentru a încheia, în sfârșit,  îndelungatul conflict şi pentru a accelera primirea Serbiei în blocul comunitar. În acest sens, președintele Serbiei a afirmat: „Este nevoie de doi pentru un tangou. Eu încerc, iar aceasta este politica mea pentru delimitarea cu albanezii. Dacă avem un teritoriu care nu ştim cui îi aparţine, de cine şi cum este administrat, acesta va fi  mereu o sursă de potenţiale conflicte”.

De altfel, ideea unei împărțiri teritoriului a mai fost deja evocată la masa negocierilor încă pe 31 iulie a.c., dar a fost respinsă de preşedintele kosovar, Hashim Thaci. Politicieni şi unii analişti politici de la Belgrad consideră că o împărțire a teritoriului în urma căreia Serbiei i s-ar permite să păstreze controlul asupra părţii de nord a Kosovo (zonă majoritar sârbă) în schimbul Văii Preševo, zona din sudul Serbiei populată de etnici albanezi, ar putea fi acceptabilă pentru ambele părţi.

Referitor la această problemă, Serbia doreşte şi o autonomie extinsă pentru enclavele sârbești din Kosovo, un statut de protecţie pentru mănăstirile ortodoxe şi compensaţii financiare pentru pierderea unor proprietăţi, inclusiv proprietăţi industriale şi facilităţi energetice.

În acest context, președintele Aleksandar Vučić a afirmat că trebuie îndeplinite patru sarcini pentru a se putea soluționa această problemă. Primele două sunt  asigurarea existenței și siguranței populației sârbe în Kosovo și conviețuirea pașnică dintre albanezi și sârbi, pe de o parte,  acordarea  unei  atenții mai mari dezvoltării economice, pe de altă parte. A treia sarcină ar fi rezultatul primelor două postulate și anume asigurându-se pacea și stabilitatea se vor asigura condiții pentru investitorii străini, ceea ce ar schimba profund imaginea Serbiei în întreaga lume. Ultima sarcină se referă la imaginea demografică a Serbiei cu mențiunea că „în cazul când problema Kosovo nu se rezolvă, în anul 2050 Serbia va avea cu un milion de cetățeni mai puțin decât în cazul unei soluții favorabile”.

Aceste afirmații ale președintelui Serbiei au stârnit o serie de comentarii în spațiul public. Astfel, Zorana Mihajlović, vicepreședinta Guvernului, a afirmat că „atacurile asupra lui Vučić din cauza rezolvării problemei Kosovo şi Metohia care sosesc din partea aşa-numitei opoziţii, a unei părţi a sectorului nonguvernamental, a unor grupuri de suporteri,  dar şi a unor indivizi din rândurile Bisericii Ortodoxe Sârbe, nu prezintă nimic altceva decât o rezistenţă la orânduierea mai bună a Serbiei”.

Ministrul de Externe, Ivica Dačić, i-a apostrofat și el pe cei care au vorbit despre arestarea şi plângerea penală pe numele lui Aleksandar Vučić, pe motivul ideii privind delimitarea cu albanezii. El a făcut  referire  la perioada în care  aceștia s-au aflat  în conducerea statului și la acțiunile intreprinse atunci când Kosovo și-a proclamat unilateral independența.

Eufrozina GREONEANȚ