Vom apăra interesele românilor în faţa instanţelor juridice

Avocatul Eugen Condan

Încă durează procedura de retrocedare a imobilelor confiscate şi naţionalizate în perioada comunismului, care până la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial au fost deţinute de asociaţiile româneşti. În baza Legii de restituţie, Consiliul Național Român, drept reprezentant oficiali al etniei române, a intentat procedura de retrocedare a imobilelor. De la avocatul Eugen Condan, împuternicitul legal al Consiliului Național Român, aflăm în ce fază se află procedura de restituire a Luceafărului”.

– Din proprie inițiativă, Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a depus, în termenul prevăzut de lege, cererea de retrocedare a imobilelor. Cererea în faţa instanţelor juridice a fost depusă pe data de 3 martie 2014. S-au scurs 3,5 ani, fără niciun rezultat concret. Ulterior, eu și avocatul Miluţu Jivcov am fost împuterniciţi de către Consiliul Naţional al Minorităţii Române pentru a-l reprezenta în faţa Agenţiei de Retrocedare cu sediul la Novi Sad. În anul 2015 această agenţie a respins cererea Consiliului Naţional. m depus o contestaţie la a doua instanţă juridică, adică la Ministerul pentru Finanţe. Şi acest demers a fost respins pe acelaşi motiv din prima decizie adoptată de instanţa juridică și anume că, reprezentantul oficial al românilor nu poate fi succesorul băncii „Luceafărul”, nefiind proprietarul ei înainte de intentarea procedurii de confiscare. Am recurs la ultima încercare întemeiată pe prescripţiile legale, fiind vorba de recursul depus la Tribunalul Administrativ.

Argumentele noastre principale se bazează pe temeiul că Banca Română Luceafărula fost fondată de minoritatea română şi că aceasta s-a întâmplat în perioda Imperiului Habsburgic, care a funcţionat şi în perioada interbelică a statului iugoslav şi a durat până la instaurarea comunismului. Această instituţie are o importanţă majoră pentru etnia română de pe aceste meleaguri, având un rol istoric, economic, dar şi pentru promovarea învăţământului şi educaţiei cetăţenilor români. Nu trebuie să uităm faptul că, sediul clădirii Luceafărul a fost locul unde s-au întrunit mai multe asociaţii cu caracter românesc, fiind astfel sediul Partidului Român, sediul Internatului Român, sediul Liceului Român, sediul Teatrului Românesc. Pe de altă parte, un argument foarte important pe care am încercat să-l evidenţiem se referă la faptul că reprezentantul legal al minorităţii naţionale române, conform legilor în vigoare, este Consiliul Naţional, ceea ce înseamnă că acest Consiliu Naţional al Minorităţii Române trebuie să beneficieze de imobilul în cauză. Un lucru foarte important este şi faptul că, niciun reprezentant al fostei Bănci „Luceafărul” nu a depus cerere pentru retrocedare.

Ion MĂRGAN

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 41 in 14 octombrie 2017