creaţie
Uneori,  șirul gândurilor noastre ne poartă, la prima vedere, foarte departe de realitate, de ceea ce se întâmplă în cotidian. Totuși, ne aduce mult mai aproape de noi înșine, de modul nostru de a gândi și de a percepe tot ce înconjoară.

creaţie

Câteva gânduri despre cugetările noastre sunt, câteodată, bine-venite. Este necesar ca din când în când să punem la judecată modul în care gândim și acționăm, să evaluăm logica activităților noastre. După acest proces, ne trezim brusc cu un șirag de concluzii, care mai de care, despre chestii banale și existențiale.

A fost o săptămână tumultoasă – sau poate nu? Situația diferă de la caz la caz. Cert că noi, balcanicii, în ultimul timp  reușim un singur lucru – nu facem nimic. Suntem devotați ideii de pasivitate mai mult decât ne putem imagina. Nu mă refer la realizări mărețe, cu fast. Vorbesc despre  cel mai simplu mod de  a gândi, de a crea, de a face ceva, orice…

Repetăm activitățile, gândurile, ideile. Batem pasul pe loc. Se pare că am devenit tradiționaliști la cote extreme. Să păstrăm și să transmitem mai departe valorile culturale naționale nu se referă la toate obiceiurile strămoșilor noștri. Oricât i-am respecta și idoliza, trebuie să ținem cont că ei  au avut și obiceiuri proaste. Atunci când vorbim despre păstrarea tradiției și a memoriei străbunilor,  înainte de orice, trebuie să alegem grâul de neghină și să păstrăm doar boabele sănătoase.

Pe aceste pământuri se organizează foarte multe manifestări culturale. Sunt bogăția acestei comunități. Prin tradiție,  aceste activități  s-au împământenit aici. S-au perindat zeci de ediții.  Zeci de ani, le așteptăm, gustăm din frumusețea lor și ne despărțim de ele. Care este impactul lor  în  etnie? Cu anii s-au schimbat generațiile și împrejurările, tehnologia s-a dezvoltat, oamenii au  preocupări noi, dar manifestările au rămas la fel.

Se pare că în ultimele decenii nu doar problemele financiare ne-au dat bătăi de cap. Depășim mai ușor criza  financiară  decât cea criză culturală. E firesc ca oamenii să se întrebe cum e posibil să faci cultură dacă nu ai bani.

Mircea LELEA

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea”, nr. 21 din 26 mai 2018