În preajma alegerilor pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia, Asociaţia Independentă a Jurnaliştilor din Voivodina a organizat sâmbătă, 13 octombrie, la Centrul Media din Novi Sad, seminarul „Informarea privind alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale“. Evenimentul, susţinut de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.), a reunit jurnalişti din presa în limbile minorităţilor, servicii publice de informare, precum şi experţi independenţi din domeniul informării publice.

La discuţii au mai participat experţii în presă şi jurnaliştii Suzana Šerekeš, Csaba Presburger, Boris Varga, Dinko Gruhonjić şi Nedim Sejdinović, care au fost coordonatorii atelierului „Informarea privind alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale“.

Principalele obiective ale seminarului au fost oferirea informaţiilor viabile, libere şi profesioniste în limbile minorităţilor naţionale, aprofundarea cunoştinţelor şi extinderea percepţiei jurnaliştilor, profesioniştilor în mass-media, organizaţiilor media, apartenenţilor minorităţilor naţionale şi consiliilor cu privire la condiţiile în care realizează informarea în limbile minorităţilor naţionale.

Activităţile proiectului, respectiv seminarul şi atelierul organizat la Centrul Media, s-au axat pe problemele de informare în limbile minorităţilor naţionale din Serbia şi propunerea unor soluţii legislative de reglementare, precum şi stabilirea unui echilibru între tratatele internaţionale şi legislaţia naţională, standardele şi drepturile minorităţilor la informaţii în propria lor limbă, pe de o parte şi conceptul presei libere (adică libertatea de exprimare), pe de altă parte.

Până în prezent, despre presă şi informare în limbile minoritare s-a discutat, în general, numai prin prisma conceptului drepturilor minorităţilor la informaţii în propria lor limbă, cu atenţie deosebită faţă de modalitatea de finanţare a acestui drept. În acelaşi timp, libertatea presei şi pluralismul mass-media, precum şi mecanismele de dezvoltare profesională, politica de independenţă editorială şi pluralismul mass-media au fost pe plan secundar.

În perioada precedentă a existat o mişcare puternică pentru păstrarea întrepriderilor publice care se ocupă de informare (şi) în limbile minorităţilor naţionale, dar noi credem că aceasta ţine de trecut. Au rămas multe întrebări deschise privind serviciile publice regionale, care, potrivit politicienilor din vârful statului, vor avea o puternică dimensiune minoritară.

Informarea în limbile minorităţilor naţionale din Serbia se realizează prin intermediul a trei modele de presă. Primul model care reprezintă mass-media sunt serviciile publice, o altă mass-media în limbile minoritare având ca fondatori consiliile naţionale ale minorităţilor respective.

O treime este mass-media privată (un număr mare de foste întreprinderi publice). Din păcate, mass-media şi organizaţiile societăţii civile nu sunt dezvoltate suficient pentru a putea fi tratate ca un segment aparte, acestea concentrându-se asupra aspectelor juridice şi practice care pot fi văzute în prezent în contextul mass-mediei private.

Dan MATA

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 42 din 20 octombrie 2018