Serbia de Nord-Est
…Calvarul românilor din Serbia de Nord-eâEst îşi are originea în interesul meschin al oenghiştilor apăruţi ca ciupercile după ploaie odată cu politica destul de elastică a Ministerului Românilor de Pretutindeni de a-i băga în seamă.

De  altminteri, respectivii reprezentanţi ai minorităţii din spaţiul amintit, necunoscuţi şi chiar ignoraţi de cei pe care aievea spun că îi sprijină în conservarea fiinţei naţionale, au apărut de nicăieri, adică din anonimat. Ei au scos capul nu pentru fraţii lor vorbitori de limba română, ci pentru grupările de excentrici din România care, pentru exemplu, sau pentru a se făli cu solidaritatea în faţa electorilor din ţară, se fac că le plâng pe umeri.

Aşadar, liderii-eprubetă, beneficiari totuşi ai unui Q deosebit, altfel nu ar putea cu balivernele şi lacrimile lor de crocodil să-i îmbuneze pe cei câţiva funcţionari clonaţi de un sistem defectos şi să-i determine să închidă ochii la prostie, promovează cu succes compromisul. Promovarea unor proiecte neeficiente, cică ,,în continuare”, pentru a nu se duce de râpă tradiţia, nu?, a condus, o spunem fără răutate, la adâncirea unei prăpastii între românii din Timoc, Morava şi sudul Dunării, unde, ,,politologii” susţin, de la căţel până la purcel, că ar exista peste 300.000 de suflete româneşti. Noi spunem că situaţia nu stă tocmai aşa. Metaforele şi ficţiunile sunt bune în literatură, dar nu într-o realitate fizică, contemporană cu noi.

Cineva s-ar putea alarma: cum cutezăm să susţinem o astfel de ,,inepţie”? Evident, ne-ar place să fie aşa, români să fie în ţinuturile istorice pomenite câtă frunză şi iarbă, dar cifra este inventată. Aţi citit bine: inventată! Când a fost făcută publică s-au speculat cifrele unor statistici istorice. Aşa s-a presupus că ar exista 300.000 de români. Mai ales că oenghiştii, fără să bată pe la porţile oamenilor, din laborator, au fabricat-o.

Prof. dr. Florian COPCEA

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ”Libertatea”, nr. 28 din 14 iulie 2018