Înțelepciunea se poate dobândi şi din experienţa unei vieţi pline de muncă asiduă, fiindcă omul numai prin muncă poate să se realizeze pe sine însuşi…
Ionel Danciu, învăţător:

Omul nu are dreptul de a impune nimănui modul de a gândi, dar nici să gândească cu capul altuia, deoarece fiecare om este diferit de altul. Nimeni nu s-a născut învăţat, avem la dispoziţie întreaga viaţă pentru a învăţa, pentru a înţelege lucrurile. Nu te poţi preface la infinit că nu înţelegi nimic din ceea ce există, nici în faţa oamenilor, dar nici în faţa ta. Profesorii au un rol foarte important în formarea elevului, pentru că ei le pot trezi dorinţa de a cunoaşte, de a descoperi, de a realiza şi de a-şi dezvolta capacitatea intelectuală. Toate acestea şi multe alte calităţi pot forma înţelepciunea. Socrate a spus: „Sunt cel mai înţelept om în viaţă, pentru că ştiu un singur lucru, şi acela este că nu ştiu nimic”.

Aceasta este esenţa adevărului cunoaşterii, când adevăratele înţelepciuni vin spre fiecare dintre noi atunci când realizăm şi cât de puţin ştim despre viaţă şi lumea din înconjurul nostru.

Silvia Mărgan, studentă:

Ne întrebăm de multe ori dacă există oameni pe această planetă care sunt atotştiutori. Răspunsul este că nu există. Oricât ar afirma cineva că ştie tot, asta nu este adevărat. Acel atotştiutor trebuie să aibă credinţă şi înţelepciune, să fie geniu, ceea ce în zilele noastre, din păcate, nu există. Înţelepciunea este facultatea de a înţelege şi de a judeca profund lucrurile. Din păcate, înţelepţiunea nu se cumpără şi nu se poate împrumuta. Înţelepţiunea înseamnă să ştii unde să te opreşti, să ştii ce e permis şi ce este interzis. În jurul nostru sunt multe lucruri de neînţeles, însă un înţelept îşi poate da seama dacă adevărata situaţie poate fi înţeleasă sau nu.

 

 

Simona Popov din Panciova:

Înţelepciunea este puterea de a înțelege lucrurile, de a folosi corect și bine experiența și cunoștințele dobândite.

 

 

 

 

Marinela Ljubici Todoran din Satu-Nou:

Înțelepciunea este abilitatea care ne ajută să trecem prin viață aplicând cunoștințele care le-am acumulat învățând din experiențele altora, dar și analizând lumea din jurul nostru. Înțelepciunea este trăsătura a unui număr mic de oameni, e știința accesibilă numai ,,practicanților” în viață, nu și teoreticienilor.

 

 

 

 

Virgil Victoran, Vârşeţ:

Înţelepciunea este o funcţie intelectuală a omului. Ea depinde de educaţia şi instrucţia unei persoane. În felul acesta o putem defini în termeni ştiinţifici. Ea se poate dobândi şi din experienţa unei vieţi pline de muncă asiduă, fiindcă omul numai prin muncă poate să se realizeze pe sine însuşi. Munca reprezintă sensul vieţii şi atunci putem spune că o persoană este înţeleaptă. Înţelepciunea poate depinde şi de informarea persoanei respective. Numai printr-o informare liberă şi democratică, omul poate crea inteligenţa şi înţelepciunea proprie.

 

 

Ion Chiriţă, Straja:

Înţelepciunea este o stare superioară, o stare de echilibru, măsură. Este o putere care stăpâneşte lumea întreagă. Cred că se deosebeşte de inteligenţă. Înţelepciunea este cea mai aleasă comoară a omului.

 

 

 

Părintele paroh
iconom stavrofor Cristian Popi in Torac:

La această întrebare foarte complexă, aș răspunde atât pornind de la exemple din Sfintele Scripturi, cât și din operele duhovnicești ale Sfinților Părinți. În testamentul vechi, atât la Înțelepciunea lui Iisus Sirarh, dar și în Eclesiastul, respectiv în Proverbe, mai întâi și mai întâi de toate se spune că începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu. Deci, concret, prin această perlă biblică am reușit să spunem mai totul când este vorba despre cea mai însemnată calitate a omului.

Nu am dorit să vin cu o altă filozofie a zilelor noastre, care converge cu tema noastră, din simplul motiv că oamenii din toate timpurile, prin explicațiile lor, nici pe departe nu au reușit să ajungă la aceste măsuri incomensurabile, pe care le prezintă exemplele edificatoare, mai ales din Vechiul Testament, pe care le găsim menționate în capitolele amintite mai sus. Orice alt comentariu ar fi de prisos, dacă ne axăm teoria atotcuprinzătoare de Dumnezeu.

Cristian Fluture, Torac:

Eu consider că înțelepciunea, întâi de toate, poate fi cuprinsă în cuvântul cumpătare, atât de des folosit de medici. Prin acesta se subînțelege tot ceea ce este opus lăcomiei omului – lăcomie, despre care cei bătrâni spuneau că provine de la omul viclean și nu înseamnă nimic mai mult decât începutul păcatului. Prin urmare, eu cred că înțelepciunea este o balanță exact ca şi aceea de la tribunal, care nu ar trebui să încline spre nimic mai mult decât ce este necesar omului pentru viața de zi cu zi. Deci, în toate e nevoie de cumpătare: la mâncare, la băutură și chiar la lucrul mâinilor de fiecare zi, care nu trebuie făcut în exces şi peste măsurile omului. După mine, aceasta este adevărata înțelepciune – cumpătare și numai cumpătare, lucru pe care îl recomand tuturor.

 

* * *
,,Înţelept este cel care a reuşit să înţeleagă că totul este de neînţeles”
(Anonim)