În Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu de ani de zile situația este incandescentă și se poate afirma cu certitudine că cele mai serioase focare de criză sunt în această parte a planetei noastre. Să amintim situația din Siria, problemele create de Statul Islamic, Afganistanul, conflictele dintre israelieni și palestinieni, situația din Golf etc. poate că în cea mai tragică situație este Yemenul, o țară săracă în care își pierd viața mii de oameni din cauza atacurilor Arabiei Saudite și aliaților ei și ale răsculaților huti, care, după cum se spune, servesc intereselor străine. În prezent Yemenul este sprijinit doar de Iran, care îl aprovizionează cu armament.

Yemen

De altfel, până în anul 1990 au existat două state Yemen – Yemenul de Nord și Yemenul de Sud, care s-au unit. la numai patru ani după unire, în Yemen a izbucnit un război civil în care au învins forțele președintelui de atunci Ali Abdulah Saleh. Conflictele dintre guvern și huti, precum și cele dintre mai multe triburi, treptat s-au intensificat.

Președintele Saleh a reușit, totuși, să se mențină la putere mai mult de trei decenii, până în 2011, atunci când a început primăvara arabă. Reședința sa a fost atacată, el fiind nevoit să părăsească țara și să se ducă la Ryadh, capitala Arabiei Saudite. L-a urmat vicepreședintele Mansur Hadi, care însă nu a reușit să liniștească spiritele și să întroducă țara în perioada de tranziție.

Hutii s-au răsculat, au cerut autonomie și lor li s-a alăturat și Saleh. Ei au preluat puterea, iar președintele Hadi de asemenea a părăsit țara, ducându-se la Ryadh, unde acum există guvern în exil.

În Yemen au avut loc și conflicte ale șiiților și suniților, ale unor triburi. În fine, trebuie spus că în același timp se intensifică conflictul dintre Teheran și Ryadh.

Ultimul conflict armat, de mare amploare, este atacul Arabiei Saudite, sprijinită de aliați și de Statele Unite, cu scopul de a elibera portul Hodeina, de o mare importanță strategică, considerându-se că eliberarea lui ar urgenta și eliberarea Yemenului de răsculații huti.

Toate aceste conflicte au produs o catastrofă umanitară în care 22 milioane de oameni au rămas fără alimente, apă și medicamente, iar până în prezent au murit de holeră peste 2000 de persoane.

Erdogan, din nou președinte al Turciei

Duminică, 24 iunie, în Turcia au avut loc alegeri prezidențiale și parlamentare la care drept de vot au avut 56 milioane de votanți înregistrați. Acestea au fost primele alegeri organizate ca anticipate după încercarea loviturii de stat din anul 2016. La alegerile prezidențiale a învins categoric actualul președinte Recep Tayyip Erdogan, care de aproape 16 ani a învins la toate alegerile la care a participat. El a obținut 56% din voturile electoratului. La alegerile prezidențiale au mai participat cinci candidați.

După ce a proclamat victoria, Erdogan a spus la televiziunea din Istanbul națiunea ,,i-a încredințat răspunderea de a fi președinte și de a avea și sarcini executive El a mai afirmat că Partidul Dreptății și Dezvoltării, partid al său, precum și Partidul Mișcării Naționale, aliat al celui mai puternic partid, au majoritatea în parlament.

Florin URSULESCU

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 26 din 30 iunie 2018