Faptul că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu mai respectă acordul nuclear din anul 2015 cu Iranul are drept urmare divergențe serioase între SUA și Uniunea Europeană, în primul rând fiind vorba despre Germania, Marea Britanie și Franța, semnatare ale acordului pe care l-au mai semnat Rusia și China. Această divergență poate complica relațiile cu partenerii europeni, care rămân adepți ai înțelegerii cu Iranul. Pe de altă parte, s-a ajuns la mult așteptatul conflict dintre Israel și Iran și anume pe teritoriul Siriei. Nu se știe exact cine a început conflictul armat, dar oficial se spune că iranienii ar fi început să lanseze proiectile în ținte israeliene din Siria, iar israelienii au ripostat.
Analiștii consideră că scopul conflictului a fost nu ca în primul rând să fie distruse țintele iraniene sau să fie amenințate pozițiile lor, ci să se demonstreze că Israelul nu va putea fi ușor atacat.
După cum se știe, starea haotică a început în Siria în anul 2011, între adepții guvernului și răsculați, dar apariția Statului Islamic a dereglat total situația. În prezent Statul Islamic este pe cale de dispariție, însă situația în această țară rămâne și pe mai departe extrem de complicată. Încă de la început Iranul a fost adept al Siriei, sprijinindu-l pe președintele Bashar al-Assad. Este interesant de menționat că atacurile Israelului au coincis cu momentul când Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul.
Pentru americani acordul nu mai este valabil. Washingtonul a demonstrat că nu prea este interesat de colaborarea cu Iranul, căruia îi pregătește noi sancțiuni.
Alte țări semnatare, ca de exemplu Rusia și China, au declarat că vor respecta acordul indiferent de retragerea Statelor Unite. La fel au procedat Marea Britanie, Franța și Germania, care au explicat din ce cauză respectă acest acord.
Trebuie spus că înainte de atacul israelian, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu a fost la Moscova, unde a discutat cu Putin. Astfel, se poate afirma că Rusia a fost informată în legătură cu atacul.

Florin URSULESCU

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 21 din 26 mai 2018