Săptămâna trecută, Partidul Neamului Românesc a înființat filială la Belgrad. Așa cum au menționat unii dintre participanții la eveniment, este un moment important în viața politică a minorității române din Serbia. Președintelui, dr. Predrag Balașevici, i-am adresat câteva întrebări în legătură cu funcționarea partidului și planurile de viitor.

Vă rog să ne spuneți care este conceptul de program al partidului dvs.

– PNR este înfințat ca un partid minoritar al minorității române din Serbia, pe baza legii care oferă unele facilități (un număr mai mic de semnături pentru înregistrare) în comparație cu partidele majoritare. În afară de această diferență, partidele minoritare reprezintă, pe plan politic, minoritatea respectivă. Au ca scop păstrarea identității naționale a minorității respective în Serbia, respectiv a românilor/vlahilor în cazul nostru. Din păcate, lucrurile în Serbia nu merg în direcția bună. Din această cauză situația s-a complicat. În decurs de 25 de ani în Serbia nu s-a dezvoltat sistemul democratic, nici direcția în care trebuie să meargă societatea sârbă. De această decizie depinde totul în legătură cu politica în Serbia. În comparație cu România, unde se știe încotro merge societatea, în Serbia sunt niște obstacole interne care opresc dezvoltarea rapidă a societății sârbești. Când vorbim de obstacole, trebuie să spunem că în Serbia este deformată privirea asupra politicii mondială și a celei externe, care este creată de oamenii politici care au fost la putere și care nu au dorit schimbări. Au ținut oamenii într-un întuneric total. Având în vedere schimbările din jurul nostru, din aspect mediatic, cultural și economic Serbia este izolată, o țara înapoiată.

Din această cauză PNR are pe ordinea de zi teme din ce în ce mai complicate. Sistemul în care trăim, în loc să ne ajute în problemele cu care ne confruntăm, a devenit, în timp, inamic politic și instituțional. PNR, în loc să fie preocupată de politica sa minoritară, este nevoit să se ocupă și de politica înaltă în Serbia pentru a supraviețui politic. Ideea cu care a pornit PNR a fost că statul în care trăim ne va ajuta. Din păcate, s-a întâmplat invers.

Care este susținerea partidului în Serbia de Răsărit?

Este o întrebare complexă, pentru că susținerea e imposibil de a fi verificată la modul real; asta din cauză că astăzi în Serbia încă nu avem un sistem democratic clar, alegeri cinstite și corecte la populația noastră ar putea să voteze.

După părerea noastră, PNR are o susținere și simpatie semnificativă în Serbia de Răsărit în cadrul populației noastre. Sistemul politic în Serbia a suferit un eșec, așa că alegatorii votează cu cei care sunt la putere și nu cu cei cu care țin. Asta se întâmplă din cauză că cei care sunt la putere au posibilitatea să șantajeze, să înfricoșeze și să preseze în mod nedemocratic. De asemenea, presa este permanent sub presiune și nu este obiectivă. Așadar, mulți dintre românii noștri sunt nevoiți să voteze cu partidele de la putere ca să nu își piardă serviciul, să nu fie degradați la locul de muncă, iar copiii să nu piardă bursele, locurile în căminele studențești. Asta merge până la înscrierea la grădiniță. La toate acestea PNR nu poate să intervină sau să aibă influență pentru că este partid minoritar și se ocupă de identitate și cultură. Când vorbim de presiunile colective, acestea merg până la condiționarea construirii drumurilor, conductelor de apă și a altor construcții de infrastructură care într-o societate democratică nu ar trebui să fie. Din păcate, asta se întâmplă în Serbia. Acestea sunt metodele care îi determină pe români să nu votează cu PNR. Din această cauză, PNR funcționeză greu. Am plecat de la premisa că societatea sârbească se va democratiza și că va respecta drepturile minoritare elementare care au fost promovate la începutul schimbărilor în Serbia. PNR este un partid modest care pentru toate sistemele politice este o pietricică în pantofi și pe care statul dorește s-o stingă. Din această cauză este greu, e complicat să spunem corect care este susținerea adevărată pe care o are PNR.

Sunteți partid care apără drepturile românilor. Ce credeți despre drepturile politice ale minorității române din Serbia?

– Poziția drepturilor minoritare nu a fost niciodată bine definită. Întotdeauna a fost samovolnicie din partea oamenilor la putere din Serbia. În general, poziția minorităților care trăiesc la nord de Dunăre, în Voivodina, este mai bună. Voivodina a fost atașată Serbiei după Primul Război Mondial, ca parte a Imperiului Austro-Ungar care s-a destrămat. Așadar, Serbia a fost nevoită să păstreze drepturile moștenite din Imperiul Austro-Ungar. La sud de Dunare nu a fost așa. Minoritățile au fost folosite pentru reglare de conturi, învinuite de multe lucruri și nu au avut drepturi minoritare. Serbia încă nu a ieșit din acest cerc vicios și refuză să se schimbe. Românii au această problemă că sunt divizați din cauză că trăiesc pe o suprafață mare a Serbiei. Românii care trăiesc în Voivodina au toate drepturile minoritare, iar noi, cei care trăim la sud de Dunăre, avem numai probleme și încercări permanente din partea statului ca starea să nu se schimbe spre bine. Românii de la sud de Dunăre nu au drepturile elementare minoritare cum ar fi educația, cultura, mass-media și religia în limba română. Românii nu au reprezentantul lor în Parlamentul Serbiei, nu au instituții corespunzătoare, nu au controlul asupra unor decizii importante pentru destinul lor.

Valentin MIC

Interviul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 46 din 18 noiembrie 2017