Drepturile femeilor, o problemă istorică

Timp de mii de ani, femeile au fost considerate inferioare bărbaţilor, şi numai de câteva zeci de ani încoace a fost luată în serios problema egalităţii de şanse. La scara mentalităţilor, puține decenii de egalitate, raportate la câteva milenii de inferioritate, înseamnă, probabil, foarte puţin. Ştim cu toţii că de la drepturi la convingeri e cale foarte lungă. Tocmai de aceea, în preajma Zilei Internaționale a Femeii, ne-am propus să abordăm acest subiect atât de delicat și compex, și să încercăm să descoperim care este rolul femeii în societatea de azi.

În istorie, rolul tradițional al femeii era acela de soție. Ca soție, ea trebuia să se ocupe de creșterea și educația copiilor, de bunul mers al gospodăriei (curățenie, mâncare) și, de asemenea, de bunăstarea soțului său. De-a lungul timpului, destinul femeii a fost condiționat de istoria proprietății private. Bărbatul, ca proprietar al pamântului își însușea prada capturată în luptă, astfel s-a conturat rolul său în economie și dreptul ereditar la moștenire. În societățile patriarhale, căsătoria nu semnifica decât trecerea femeii din proprietatea tatălui în cea a soțului.

Despre drepturile femeilor a început să se vorbească abia în secolul XIX-lea, grație evoluțiilor politice, sociale și culturale. Două repere importante ale epocii au fost gândirea iluministă și dezvoltarea conceptului de drept al omului, și proclamarea, în timpul Revoluției Franceze, a Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. Astfel, pe parcursul secolului al XIX-lea, odată cu discuțiile despre libertatea religioasă, abolirea sclaviei, dreptul la vot ș.a., a început să se vorbească și despre libertatea femeilor.

De atunci, femeile din întreaga lume și-au câștigat tot mai multe drepturi.

Mariana STRATULAT

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 9 din 3 martie 2018