Tot ce facem, facem și cu inima, nu numai din obligație profesională

Începând din iulie 2017, Consulatul General al României la Vârșeț are un nou șef în persoana domnului Gheorghe Dinu. Consulatul

Gheorghe Dinu s-a născut la 25 septembrie, 1951 la București. Studii: masterat în Economie, Academia de Înalte Studii Economice – București (1970 – 1974); MA în Relații Internaționale, Academia de Studii Social – Politice – București (1978 – 1979): Activitatea profesională: Inspector financiar de stat, Ministerul Finanțelor (1974 – 1977); Atașat, Ministerul Afacerilor Externe (1979 – 1981); Atașat, Secretar II, ambasadele României la Tripoli și Khartoum (1981 – 1987) ; Secretar II, asistent al ministrului adjunct, Ministerul Afacerilor Externe (1987 – 1990); Consilier, Protocolul prezidențial, Președinția României (detașat de la Ministerul Afacerilor Externe) (1990 – 1996); Director, Economist, Casa de Economii și Consemnațiuni (1997 – 2000); Consilier, Protocolul prezidențial, Președinția României Președinția României (detașat de la Ministerul Afacerilor Externe) (2001 – 2007); Consilier diplomatic, Ministerul Afacerilor Externe (2001 – 2007); Consilier diplomatic, ministru consilier, ministru plenipotențiar (2008 – 2010); Șef serviciu ceremonial diplomatic (2010-2011); Director adjunct (din 2012), Direcția Protocol, Ministerul Afacerilor Externe; Limbi străine: Engleză, franceză; Decorat de președintele României cu ,,Ordinul Național pentru Merit” în grad de Cavaler; Decorat de președintele Republicii Italiene cu ,,Ordine Della Stella Della Solidarieta Italiana” în grad de Cavaler.

Este căsătorit, are doi copii și doi nepoți.

Excelență, la postul de consul general al României vă aflați de aproximativ 9 luni. Care sunt primele impresii care merită să le evidențiați și cum percepeți comunitatea românească din Serbia, respectiv Voivodina?

– Evident că, înainte de a pleca la post, m-am documentat, cât am putut de bine, în legătură cu problematica specifică Circumscripției mele consulare și în mod deosebit cu privire la cea referitoare la minoritatea etnică română, însă odată intrat în contact direct cu etnicii români de aici, vă mărturisesc că așteptările mele au fost depășite cu mult. Am găsit aici comunități frumoase, omogene care, deși separate în urmă cu 100 de ani, și-au păstrat intacte limba, religia, obiceiurile, tradițiile și, în general, valorile moștenite din străbuni. Vorbesc despre comunitățile de etnici români din Voivodina, mai exact din Banatul Central și Banatul de Sud, unde sunt concentrate majoritar și vă mărturisesc că, în vizitele mele prin satele locuite de ei, nu am senzația că mă aflu într-o țară străină ci, dacă mă pot exprima așa, într-un fel de ,,Banat extins”. De altfel, legăturile dintre etnicii români de aici și românii din județele învecinate sunt foarte frecvente și mai ales directe. Practic, nu există manifestare organizată aici de etnicii români la care să nu fie prezenți și invitați din România.

Consulatul

Care sunt impresiile dvs. despre orașul Vârșeț, având în vedere că aici trăiește o comunitate românească deloc neglijabilă, cu peste 5.400 de români declarați oficial? Cum ați caracteriza comunitatea românească de aici?

– Vârșețul este un oraș în care mi-aș dori să trăiesc, însă sunt fericit totuși că pot locui aici cel puțin o perioadă. Motive? Este situat într-o zonă mirifică, ,,la poale de munte”, încărcat de istorie, dar și de modernism, liniștit, cu oameni primitori, prietenoși, comunicativi, oricând gata să te ajute. Vârșețul este de departe ,,capitala” etnicilor români din Voivodina. Totuși, nu prea multe organizații reprezentative ale etnicilor romani își au sediul sau o anumită prezență aici. Etnicii români care trăiesc aici, dar și în toate comunitățile etnice românești din Banatul Central și Banatul de Sud, sunt oameni prietenoși, primitori, respectuoși, dar și demni și mândri de originea lor. Ei se comportă în cel mai autentic stil românesc și asta pentru că au școli unde se predă în limba română, biserici unde se slujește în limba română, instituții ale autorității locale care îi sprijină sau vin în întâmpinarea problemelor pe care le au. Dar, cred eu, că ceea ce îi definește cel mai mult este că au dorința de a se manifesta, de a trăi românește. În localitățile populate de ei am fost de-a dreptul impresionat să văd multitudinea evenimentelor artistice sau culturale desfășurate, emoția și implicarea fiecăruia în desfășurarea lor. Această ,,infrastructură”, dacă îmi este permis să mă exprim așa, este de-a dreptul impresionantă. Găsești peste tot, inclusiv, sau aș zice mai degrabă la sate, asociații culturale, artistice, fanfare, coruri, trupe de teatru amator, echipe sportive etc. Din acest punct de vedere, afirm cu deplină responsabilitate că uneori am impresia că pierd dimensiunea geografică a locului.

 

Mariana STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 21 aprilie 2018.