Abordăm prioritar susţinerea eforturilor Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. În promovarea schimburilor economice şi culturale bilaterale, vom avea un context deosebit de favorabil, creat de alegerea oraşelor Timişoara şi Novi Sad drept Capitale Europene ale Culturii în anul 2021. Am iniţiat deja dialogul pentru a crea condiţiile optime de utilizare a acestei oportunităţi la un nivel superior, în beneficiul ambelor părţi”, a declarat, printre altele, Excelenţa Sa Oana-Cristina Popa, ambasador al României în Serbia, evitând să se pronunţe în legătură cu anumite probleme ale apartenenţilor minorităţii noastre, cum sunt cetăţenia, anularea trenului care circula pe relaţia Bucureşti-Belgrad şi viceversa, dificultăţi în procesul de echivalare a diplomelor cu care se confruntă studenţii noştri care termină facultăţile în România. Doamna ambasador mai menţionează că „România continuă să acorde o atenţie deosebită situaţiei etnicilor români de pe întreg teritoriul Serbiei, iar ambasada acţionează pentru sprijinirea demersurilor întreprinse de autorităţi şi pentru sprijinirea mediului asociativ al comunităţii pe palierele prioritare, respectiv facilitarea accesului la educaţie, serviciul religios şi mass-media în limba română”. 
Excelenţa Sa, Oana Cristina Popa, ambasador al României în Serbia

Care sunt obiectivele mandatului Excelenţei Voastre? Ne puteţi oferi câteva repere din programul de mandat?

 – Este o onoare deosebită să fiu ambasador al României în Republica Serbia, să lucrez într-un mediu dinamic şi competitiv, într-un stat cu adevărat special, cu o istorie bogată şi un potenţial semnificativ. Serbia, stat vecin de care ne leagă o îndelungată prietenie, este un loc în care orice ambasador român are o sarcină de o importanţă specială, de a stimula apropierea între state prietene şi de a încuraja cooperarea bilaterală în toate domeniile.

În ceea ce priveşte activităţile diplomatice, în discuţiile cu partenerii sârbi abordăm prioritar susţinerea eforturilor Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. Un alt palier deosebit de important îl reprezintă dezvoltarea schimburilor economice şi culturale dintre statele noastre. Consider că în aceste domenii există resurse importante pe care le putem valorifica pe deplin pentru creşterea prosperităţii naţiunilor noastre şi a întregii regiuni.

În promovarea schimburilor economice şi culturale bilaterale, vom avea un context deosebit de favorabil, creat de alegerea oraşelor Timişoara şi Novi Sad drept Capitale Europene ale Culturii în anul 2021. Am iniţiat deja dialogul pentru a crea condiţiile optime de utilizare a acestei oportunităţi la un nivel superior, în beneficiul ambelor părţi. Sunt vizate în primul rând atragerea de fonduri care să permită accelerarea procesului de revigorare a celor două oraşe, astfel încât la momentul 2021 să poată fi operaţionalizată o infrastructură optimă din punct de vedere cultural, economic şi social.

Care sunt domeniile esenţiale pe care este axată colaborarea dintre România şi Serbia?

 – România şi Republica Serbia lucrează constant împreună pentru consolidarea relaţiilor istorice excelente şi a prieteniei tradiţionale extrem de solide. De la preluarea mandatului noului guvern de la Belgrad, dialogul cu partea sârbă a continuat să fie constructiv şi deschis, iar primele contacte cu aparatul guvernamental în noua sa formulă relevă faptul că această tendinţă va fi păstrată.

Relaţiile dintre cele două state s-au derulat întotdeauna în condiţii de bună vecinătate şi au avut ca obiective identificarea şi dezvoltarea oportunităţilor de cooperare atât în plan bilateral, cât şi regional sau european. Un exemplu recent în acest sens îl reprezintă reuniunile la nivel înalt în format cvadrilateral, alături de partenerii din Grecia şi Bulgaria, prima la Varna, la 3 octombrie, cea mai recentă la Belgrad, la 8-9 decembrie 2017. Următoarea reuniune va fi găzduită de România, în primăvara 2018 şi sunt convinsă că va reprezenta o oportunitate în plus pentru avansarea proiectelor noastre comune.

Relaţiile bilaterale sunt la un nivel foarte bun, însă există în continuare premise pentru dezvoltarea acestora, în special în plan economic. La nivelul Ambasadei acţionăm în permanenţă pentru identificarea posibilităţilor de intensificare a schimburilor comerciale, a căror valoare anuală a depăşit un miliard de euro. Ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm canale eficiente de dialog şi de informare, care să fie utilizate de o manieră cât mai eficientă de către părţile interesate din cele două state.

Un alt domeniu esenţial este cooperarea transfrontalieră, cu atragerea în comun de fonduri europene, care pot stimula şi procesul investiţional la nivel naţional.

Un rol crucial în consolidarea relaţiei bilaterale continuă să-l deţină cele două comunităţi de persoane aparţinând minorităţilor română, respectiv sârbă, care reprezintă o punte de legătură solidă între România şi Serbia. Cooperarea bilaterală în acest domeniu are ca obiectiv bunăstarea cetăţenilor celor două comunităţi şi păstrarea patrimoniului cultural şi lingvistic atât de special din cele două ţări vecine.

Ce puteţi să ne spuneţi despre sprijinul României în procesul de integrare a Serbiei, având în vedere că experienţa României este una pozitivă?

 – România susţine în mod activ şi ferm aderarea Serbiei la UE, iar activităţile desfăşurate pe acest palier pot fi rezumate succint la angajamentul ţării noastre de a împărtăşi experienţa proprie cu privire la perioada de preaderare, dar şi de a prezenta evoluţiile înregistrate ulterior obţinerii statutului de membru UE, având avantajul proximităţii geografice şi al experienţei proprii în procesul de aderare. Cred că putem face mai mult împreună şi în direcţia cunoaşterii mai bune a beneficiilor concrete pe care le aduce UE cetăţenilor obişnuiţi pe măsura avansării Serbiei către îndeplinirea condiţionalităţilor în acest proces, întrucât măsuri clare şi coerente în acest parcurs vor genera inevitabil schimbări vizibile şi măsurabile. De asemenea, transformările prin care trece societatea vor putea deveni profunde şi ireversibile printr-o participare activă a tuturor actorilor responsabili la nivelul societăţii sârbe.

Teodora SMOLEAN

Interviul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 4 din 27 ianuarie 2018