Banatul istoric a prezentat un imens areal de vieţuire şi dăinuire a suflării româneşti în fostul spaţiu al Mării Panonice, în preistorie. Conform datelor din anul 1780, în întreg Banatul au trăit cca 350.000 de români. În Banatul istoric, principalul grup numeric de români a fost în sud, adică la Codru, în localităţile de pe valea Căraşului, dar şi în Banatul Central. Români au fost consemnaţi şi pe valea Timişului, în special la Sărcia, localitate care în trecut a avut populaţie însemnată. Oaze de românism se mai află la Seciani, Iercovaţ şi Boca.

La recensământul din 1985, 35 de locuitori din Seciani s-au declarat români – adică, vreo zece familii. Una dintre familiile de români din Seciani, familia Gheţa, este cunoscută datorită celor două brutării care funcţionează de câteva decenii încoace.

Început de secol XX. Păstori torăceni fără număr, practicând transhumanţa, vin cu turmele lor de mii şi mii de oi spre valea Timişului. Aici s-a găsit aşa-numita pustă a torăcenilor, cu cel mai mânos fân. Desigur, una dintre aceste adevărate oaze verzi mirifice s-a găsit în apropierea satului de altădată Seciani. Prin urmare, mai multe familii de torăceni au renunţat să mai vină în sat toamna târziu. Şi-au cumpărat case în această localitate, şi-au adus restul familiei şi s-au stabilit aci. Probabil că datorită acestor împrejurări aici este adânc înfipt arborele genealogic al familiei Gheţa, la care am poposit zilele acestea. Am aflat ce a determinat această familile, de origine din Toracul Mic, să se stabilească tocmai aici.

Ionel MIAT

Articol integral în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 22 din 3 iunie 2017