Copcea

Sub acest titlu am putea cuprinde, sintetic, conţinutul unei cărţi mai mult decât tulburătoare, menită să ne dea de gândit tuturor, dar mai ales guvernanţilor din România de azi. Ea, cartea, se cheamă ,,Avatarurile românilor din Serbia”. Este semnată de poetul, criticul literar, profesorul şi publicistul mehedinţean Florian Copcea şi a apărut la Editura ,,Libertatea” din Panciova în anul 2017.

Volumul cuprinde articolele pe care autorul le-a publicat în publicaţia de expresie românească ,,Libertatea” din Serbia în intervalul iunie 2014 – octombrie 2016, deci în decurs de peste doi ani. Aşa cum sugerează şi titlul sub care au fost adunate, articolele se referă exclusiv la condiţia românilor din ţara vecină şi prietenă, reprezentând, în ansamblu, o foarte fină şi exactă radiografie a faptelor şi evenimentelor care-i privesc pe cei de o origine comună cu noi.

Dl. Florian Copcea, care din 1990 se află în strânse relaţii de prietenie şi colegialitate cu scriitorii şi ziariştii sârbi de naţionalitate română, fiind un nume foarte prezent în ziarele şi revistele care apar în cadrul comunităţii respective, se dovedeşte a fi, de această dată, un analist serios şi priceput, obiectiv şi înainte de toate foarte bine informat în legătură cu problemele, necazurile şi aspiraţiile celor despre care scrie.

Articolele şi comentariile, publicate în ziarul ,,Libertatea” şi reproduse între coperţile cărţii Avatarurile românilor din Serbia – scrie în prefaţă dl Nicu Ciobanu (directorul Casei de Presă și Editură ,,Libertatea”, care există de peste 70 de ani în Serbia) –, vorbesc despre acele cazuri şi acea perioadă în care România oficială a cam rătăcit în implicarea, în atitudinea ei faţă de românii din Serbia, mai cu seamă când e vorba de românii din Banatul sârbesc, pentru că, în esenţă, aci sunt instituţiile relevante şi de prestigiu, mereu încercând să susţină ONG-uri fără vlagă, fără identitate, mereu abordând zone geografice nedefinite identitar, lăsând la cheremul unora destinul unei întregi colectivităţi. Gustul amar pe care îl avem în urma lecturii conţinutului acestei cărţi nu ne va aduce nicio satisfacţie, dimpotrivă, ne va confirma că am rămas singuri cu noi înşine şi că pe seama noastră, firesc, rămâne şi viitorul nostru”.

Nu ştim dacă acest volum va fi ajuns şi pe biroul vreunui lucrător din Departamentul specializat al Ministerului Afacerilor Externe de la noi, al MRP-actual şi nici dacă va fi fost citit de cineva cu răspunderi în domeniu din alte instituţii cu răspundere în protejarea identităţii naţionale româneşti de peste fruntariile ţării. De aceea am recomanda celor în drept să-l parcurgă cu creionul în mână şi să tragă concluziile ce se impun.

Are dreptate dl Nicu Ciobanu: „Cu cât vom înţelege mai devreme postura în care ne aflăm, cu atât mai bine vom reuşi să ne proiectăm viitorul. Cartea lui Florian Copcea este un strigăt împotriva ignoranţei şi un avertisment binevenit la ceas de cumpănă”

(Revista ,,Bucureştiul literar şi artistic”, nr. 3 din martie 2018)

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea” din 28 aprilie 2018.