Și minunea întruparii Lui mai presus de legile firii a uimit întreg pământul, a înnoit toată lumea, a rupt istoria omenirii în două și, străbătând cele douăzeci de secole, ni se face cunoscută nouă astăzi. Astăzi S-a născut Mesia! Și vestea aceasta pe care au adus-o din cer îngerii, pe care au primit-o întâi păstorii, ca un fulger s-a revărsat peste toate marginile.

Vestea aceasta, care l-a tulburat pe Irod ,,și tot Ierusalimul cu dânsul”(Matei 2, 3), ca o trâmbiță duhovnicească a răsunat din veac în veac, din hotar în hotar, de la țărm și a ajuns astăzi și la inimile noastre. Vestea aceasta auzind-o, săracii s-au bucurat, păcatosii s-au veselit, orbii s-au luminat, bolnavii s-au mângâiat, iar șchiopii au săltat. Vestea aceasta auzind-o, ritorii în nedumerire au căzut, căci ea pe învățati i-a facut să tacă, pe filozofi să se rușineze, pe împărați să se cutremure. Vestea aceasta pe mame le-a făcut să se bucure, pe fecioare să cânte, iar pe prunci să dăntuiască.

Astăzi S-a născut Mântuitorul! Și orânduirea cea de sus, pe care îngerii o intonau de bucurie, au rostit-o păstorii, au auzit-o Fecioara cu Iosif, au repetat-o neamurile și străbătând lungimea vremurilor ca un imn de împăcare a omului cu Dumnezeu, iată, o cântam si noi astăzi.

Astăzi a venit în lume Domnul! Și steaua care a strălucit la răsărit vestind minunea i-a pornit la drum pe cei trei magi și a purces peste generații, peste împărății, peste nenumăratele împărății, peste nenumăratele noroade și, iată, o vedem și astăzi luminând pe cerul Bisericii lui Hristos. Și minunea Nașterii lui Iisus, și vestea cea bună, și cântarea îngerilor, și lumina stelei ne-au adunat la biserică astăzi, fraților, ca împreună să ne bucurăm de Domnul și să prăznuim duhovnicește.

Astăzi se mânie Irod, dar se veselesc popoarele. Se tulbură Ierusalimul, dar saltă de bucurie marginile lumii. Se îndoiesc cărturarii lui Israel, dar cred semințiile pământului. Se leapădă de El fiii, dar Îl primesc robii. Îl condamnă hulitorii, dar I se închină credincioșii. Zadarnic se înfurie Irod și tot Ierusalimul cu dânsul, că astăzi Mesia S-a născut. Zadarnic Îl trec cu vederea cei aleși, căci neamurile Îl primesc. Zadarnic sabia ucigașă caută sa-L omoare, că străinii Îi fac adăpost. Evreii I-au dat o peșteră săracă, precum unui străin, iar neamurile I-au închinat nenumărate biserici pline de podoabe, ca unui Stăpan a toate. Evreii L-au culcat într-o iesle cu fân, iar neamurile L-au primit în inimă. Evreii I-au dat ce-au avut mai de necinste, iar neamurile I-au adus aur ca unui Împărat, tămâie și smirnă ca unui Dumnezeu și Om. Zadarnic se mânie Irod, fără minte sunt fiii lui Israel, fără vină se taie fiii Rahilei, căci astăzi Hristos Se naște si toate neamurile Îl slăvesc. Hristos din ceruri vine și popoarele Îl întâmpină, Hristos pe pământ se arată și toată suflarea Îl laudă.

Astăzi a venit ,,plinirea vremii”. Astăzi bucuriile îngerilor cu ale oamenilor s-au amestecat, cerul cu pământul s-a împăcat, Dumnezeu pe pamânt S-a deșertat și oamenilor aievea S-a arătat. Astăzi Vechiul și Noul Testament în Betleem s-au întâlnit. Astăzi proorocii se veselesc, văzând că se împlinesc cele mai înainte arătate de ei. Astăzi Adam și Eva cu bucurie vin să se închine Noului Adam.

Să mergem așadar și noi la peștera cea din Betleem, călăuziți de steaua credinței, ca să vedem minunea ce s-a săvârșit. Vom întâlni o peșteră mică, vom vedea înlăuntru o Fecioară neîntinată, vom vedea alături chipul bătrân și cucernic al dreptului Iosif, vom vedea o iesle cu fân și înlăuntrul ei ,,o, minune!…”dumnezeiescul Prunc înfășat în scutece. Vom auzi acolo pe îngeri cântând, vom vedea pe păstori lăudând, iar pe magi închinându-se și vistieriile deschizându-și.

Veniți toate semințiile pământului să întâmpinăm pe Mirele Bisericii, care S-a îmbrăcat în haina noastră, pentru a ne îndumnezei pe noi, oamenii. Veniți astăzi toate popoarele să ne înfrățim, să ne împăcăm și unindu-ne glasurile să întâmpinăm pe Mesia Cel mult așteptat. Veniți, fecioarelor, să vedeți o Fecioară cum naște fără de prihană. Veniți, maicilor, să vedeți pe Maica Domnului cum nu se rușinează de nașterea de prunci. Veniți, credincioși, să vedem cum o Fecioară ține în brațe pe Cel ce a așezat pământul pe ape. Veniți să vedem cum două de mâini de mamă leagănă pe Cel ce se atinge de munți și fumegă (Ps. 103, 32). Veniți să vedem înfășat în scutece pe Cel ce îmbracă cerul cu nori și pământul cu iarbă. Veniți să vedem cum Se hrănește cu lapte Cel ce hrănește toată lumea cu pâine și adapă pământul cu ploaie timpurie și târzie.

O, minune! Hristos Se naște și Irod se mânie, Iisus Om Se face pentru iubirea de oameni și fiii oamenilor sabia din teacă își scot. Împăratul cerului slugă Se face și împărații pământului se grăbesc să-I ia viața. Fiul lui Dumnezeu vine să ne mântuiască și noi ușa inimii să Îi deschidem. Dar taina se săvârșește. Hristos vine. Peștera Îl primește. Îngeri Îl slăvesc. Păstorii Îl caută. Magii I se închină. Neamurile cred. Biserica se zidește. Testamentul dragostei se scrie. Mântuirea se arată.

Protopop drd. Emanuel Tăpălagă

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 51 din 23 decembrie 2017