marea unire
Cât despre nivelul și gravitatea problemelor nerezolvate este îndeajuns să ne amintim că în anul școlar 1929/30 au funcționat doar 28 de învățători români și că din totalul de 92 de despărțăminte cu limba de predare română, în 64 despărțăminte cursurile au fost ținute de persoane necalificate, adică a căror limbă maternă nu era româna.

Se pare că după mai bine de zece ani de tergiversare a problemei școlare, în anul 1933 a fost semnată, la Belgrad, Convenția privind organizarea școlilor minoritare din Banat care a intrat în vigoare în toamna aceluiaș an. În baza Convenției,  în luna mai 1935 sosește primul grup de 17 învățători contractuali, iar în noiembrie și cel de-al doilea, de 29 învățători.

Momentul venirii învățătorilor contractuali pentru comunitatea românească din Banatul sârbesc a însemnat nu doar o renaștere a învățământului românesc, prin cadrele de specialitate, prin cursurile care s-au desfășurat într-o limbă literară, tocmai acum urmează o revigorare a vieții culturale, sociale, se contribuie decisiv la crearea generațiilor de intelectuali români, la o emancipare în masă a întregii comunități românești.

Sprijinul pe care l-a acordat statul român nu s-a rezumat doar la trimiterea învățătorilor contractuali. Să nu uităm ajutorul material acordat de guvernul român pentru funcționarea  Internatului Român din Vârșeț, bursele acordate eleviilor săraci, suplimentul lunar învățătorilor contractuali, bursele studenților români care au studiat în Regatul S.C.S. În perioada interbelică aproximativ 200 de elevi și studenți români din Banatul sârbesc sunt absolvenți ai școlilor și facultăților din România, în ciuda multor vicisitudini impuse de autoritățile iugoslave.

La 100 de ani de la Marea Unire putem afirma cu certitudine că impactul politic pe care la avut acest eveniment unic în trasarea destinului națiunii române, asupra comunității românești din Banatul sârbesc a produs consecințe majore atât în dimensiunea spirituală, culturală și chiar politică. În anul 1923, la 10 februarie, la Alibunar,  în prezența a peste 5000 de români are loc adunarea de constituire a Partidului Român, moment prin care comunitatea românească din Banatul sârbesc decide o implicare puternică  în viața politică și participarea la alegerile parlamentare.

Nicu Ciobanu

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 40 din 6 octombrie 2018