În fiecare an așteptăm cu drag una din cele mai mari sărbători creștine – Nașterea Domnului Isus Hristos. Ne pregătim de Crăciun încă de pe când vine Moș Nicolae. La Petrovasâla, părintele Ionel Savu sfințește apa. Bem puțină apă, iar restul păstrăm într-o sticlă ca să avem cu ce face cozonacul lui Moș Nicolae și cozonacii de Crăciun. Păsărilor de curte la fel le dăm să bea din această apă, pentru a fi sănătoase. În ziua lui Moș Nicolae, într-un vas corespunzător punem pământ în care plantăm grâu. Așezăm vasul într-o cameră caldă la fereastră. Acest grâu va încolți și va crește frumos până la Crăciun. Pe masa de Crăciun punem și o lumânare.
În satele noastre tradiția este ca imediat după Moș Nicolae să sacrificăm porci. Gospodinele fac curățenie și apoi ornamentează casă. Încep să facă prăjituri din ce în ce mai moderne și mai variate. În trecut făceam vafele cu lapte, colaci cu roșcovă, prăjituri cu nuci ornate cu albuș de ou, pâine albă, turtă dulce și altele. Casă mirose a scorțișoară, lămâie și portocale.
În seara de Ajun acoperim podeaua cu paie ceea ce simbolizează paiele din staulul de la Vitleem unde s-a născut Mântuitorul. În această seară divină, cel mai în vârstă membru al familiei – de obicei bunicul – aruncă nuci, iar copiii se întrec care va aduna cât mai multe. După aceea se duc în curtea cu animale și imită puii, ca până la primăvară să fie cât mai multe păsări.
În ziua de Ajun se ține post. Facem ciorbă de pește, pește prăjit, salată de cartofi, compot de mere și prune, floricele. În timpul zilei coacem cozonacii de Crăciun. Cozonacul de pe masă îl ornăm cu diferite simboluri: „cloța cu pui, „vasul de vin și rachiu” și multe altele, ca la anul să avem de toate din belșug.

Ileana BELU

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 51 din 23 decembrie 2017