EDIȚIA A XXII A SIMPOZIONULUI ȘTIINȚIFIC INTERNAȚIONAL

BANATUL – ISTORIE ȘI MULTICULTURALITATE” – REȘIȚA 2017

 

Simpozionul în date şi idei

La cei 22 de ani ai simpozionului povestea naşterii sale sună astfel: ,,În toamna anului 1996, Consiliul de Administrație al Fundației Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina lansează ideea organizării unei noi manifestări, idee realizată în același an. Este vorba de Simpozionul Științific Internațional „Banatul iugoslav – trecut istoric și cultural”, mai apoi organizat sub denumirea de „Banatul – trecut istoric și cultural” iar în prezent de „Banatul – istorie și multiculturalitate”.

Ideea creării unui alt concept de afirmare a valorilor tradiționale, a patrimoniului nostru a germinat pe fundalul unei necesități reale, impuse de câteva replici la realitatea anilor 90. Anume, în vremurile în care manifestările populiste, au luat avânt în sânul minorității noastre prin revenirea, chiar primitivă prin concept și limbaj, la un trecut de tip semănătorist, nostalgic, rural, etc., care din păcate și astăzi mai persistă, susținut și financiar de instituțiile Provinciei Voivodina, precum şi de anumite instituţii din România, în sânul aceleiași minorități exista și o altă energie, fie chiar precum o luminiță care, diametral opusă, a înțeles că încă mai există un potențial, că avem nevoie de un alt limbaj, că e necesar să ne prezentăm și să fim receptați într-o altă postură. Toate acestea erau necesare pentru ca să nu fim rezumați, în totalitate, la o prezență folclorică, hidoasă, dar și să nu mai fim părtași la nechibzuința așa-numitor lideri ai micului cerc minoritar.

Acesta era spațiul ideatic și concret în care Fundația Română de Etnografie și Folclor din Voivodina trebuia să-și manifeste conceptul de program. Acestea erau resursele disponibile, dar și condiția în care s-a impus inițierea simpozionului, a unei reuniuni științifice de proporții care trebuia să completeze acel volum de aproape 15 ani, cât a trecut de la simpozioanele organizate de Societatea de Limba Română, realitate care nu ne onora, dar care s-a instalat în spațiul științific și de cercetare a minoritarului român’’, a spus acad. Costa Roşu în inaugurarea simpozionului.

În cifre, la 22 de ani simpozionul poate fi redat astfel: 1156 de participanţi care au prezentat lucrări ce ,,oferă date importante şi inedite, unele dintre acestea de o valoare inestimabilă, dar toate fiind rezultatul investigaţiilor îndelungate’’, după cum am aflat de la iniţiatorul simpozionului, acad. Costa Roşu, director onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.

Todor Doru Ursu, directorul Institului de Cultură al Românilor din Voivodina, în alocuţiunea sa i-a asigurat pe cei prezenţi de următoarele: ,,Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, încă de la înfiinţarea sa, a sprijinit, şi va sprijini şi în continuare acest simpozion, contribuind la menţinerea şi desfăşurarea reuşită a acestuia’’.

Acad. Ioan Păun Otiman, preşedintele Academiei Române – Filiala Timişoara, a abordat importanţa simpozionului din perspectiva genericului spunându-le celor prezenţi: ,, Mă voi referi la trei cuvinte, două cuprinse în genericul simpozionului: istorie şi multiculturalitate şi la centenar. Despre primul cuvânt-cheie al simpozionului – istorie, vreau să spun câteva cuvinte cu privire la ceea ce a făcut Academia Română – Filiala Timişoara, referindu-mă aici la şase volume care au apărut în ultimul timp în cadrul colecţiei ,,Restituiri/Istoria Banatului’’. Prima carte – Grănicerii bănăţeni şi comunitatea de avere, am considerat că această carte excepţională despre istoria Banatului trebuie să fie adusă în actualitate. De asemenea, am considerat că Banatul, prin colegii istorici să poată să prezinte o integrală a istoriei Banatului, motiv pentru care am apelat la mai mulţi istorici care au aşezat pe hârtie secvenţe din istoria Banatului.

Alina IORGA KNEŽEVIĆ, Ionela MENGHER

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 43 din 28 octombrie 2017