Când în urmă cu vreo cinci ani, la un eveniment organizat de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina de la Zrenianin, prof. dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universităţii ,,Babeş Bolyai“, m-a invitat la un seminar de istorie la Cluj, nici nu visam că voi deveni masterand şi, ulterior, doctorand al celei mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din România. Călătoria de cel puţin opt ore într-o direcţie părea o veşnicie, iar astăzi este o rază de lumină în viaţa care vine cu bune şi cu rele.

Cât mă priveşte pe mine, oraşul Cluj se încadrează în tot ceea ce se poate numi bine. Este al patrulea oraş ca mărime din România şi unul dintre cele mai importante centre academice, culturale si industriale din ţară. Se află în centrul Transilvanie şi datează din anul 106, când Imperiul Roman a cucerit Dacia şi a format o aşezarea Napoca. Totuşi, prima atestare a numelui Cluj datează din 1213, sub denumirea latină Castrum Clus. Maghiarii au rămas majoritari în oraş până în anii 1960, când românii au devenit mai numeroşi datorită influxului masiv de populaţie, drept consecinţă a industrializarii puternice a oraşului. În 16 octombrie 1974, oraşul a sărbatorit 1850 de ani de la prima sa atestare cu numele de Napoca. Guvernul de la acea vreme a schimbat denumirea oraşului Cluj, adaugând şi Napoca.
În acest articol voi prezenta cititorilor din Serbia – mai ales celor care au dorit să viziteze oraşul, dar au renunţat din cauza distanţei – câteva aspecte pentru care orice kilometru parcurs spre acest oraş minunat merită.

Cultură şi educaţie
Cluj-Napoca este un oraş multicultural, având câte ceva pentru fiecare ramură culturală. Astfel, la Cluj există cea mai mare universitate din România, ,,Babeş-Bolyai” (UBB) alături de Universitatea Tehnică (UT), dar şi una dintre cele mai prestigioase universităţi de medicină din ţară şi Europa – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” (UMF), Universitatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), Academia de Muzică „Gheorghe Dima” sau Universitatea de Artă. Cluj este şi un mediu cultural bogat, oferind o serie de evenimente şi festivaluri de muzică, artă şi film, precum Balul Operei, TIFF sau ,,Electric Castle”. Totodată, la Cluj poţi participa la spectacole de teatru, operă, balet sau muzică, proiecţii de film, vernisaje şi alte evenimente de acest gen.
Cluj-Napoca devine din ce în ce mai cosmopolit. Acest lucru înseamnă că se organizează, frecvent, evenimente culturale pentru toate gusturile. În Cluj au luat naştere câteva dintre cele mai importante festivaluri din România, întrec are Transilvania Film Festival (TIFF), care devine tot mai prestigios pe an ce trece, ,,Electric Castle” (festivalul de muzica EDM care aduce o nouă viaţă castelului Banffy din Bonţida) şi, bineînţeles, festivalul UNTOLD, numit cel mai bun festival european încă de la prima ediţie.

Universitatea ,,Babeş-Bolyai

Motivul pentru care Cluj-Napoca a devenit oraşul meu de suflet este Facultatea de Știinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai”. Istoria învăţământului academic clujean este una îndelungată, fiind strâns legată de evoluţia oraşului de pe Someş. Începuturile vieţii universitare locale coboară până în secolul al XVI-lea.
După 1990, în noul context democratic al României, Universitatea „Babeş-Bolyai” a cunoscut o transformare profundă. Începând din 1995, s-a decis organizarea unui învăţământ universitar multicultural, creându-se cele trei mari linii de studiu, pe criterii lingvistice: română, maghiară şi germană. Între 1991 şi 2005 a avut loc un
amplu proces de diversificare a facultăţilor, fie prin desprinderea lor din structuri mai vechi, fie prin înfiinţare directă. Astfel, cu începere din anul universitar 2006/2007, Universitatea „Babeş-Bolyai” funcţionează într-un sistem cu 21 de facultăţi.
La nivelul anului 2015, din cele 21 de facultăţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, 17 facultăţi desfăşurau activităţi în limba maghiară, iar nouă facultăţi în limba germană. Pentru cei 41.690 de studenţi înmatriculaţi erau în desfăşurare 337 de programe de studii de licenţă şi masterat în limba română, 119 programe de licenţă şi masteatr în maghiară şi 18 astfel de programe în limba germană.
Recent, ministerul de resort a clasificat Universitatea ,,Babeş-Bolyai” drept „universitate de cercetare avansată şi educaţie”. Instituţia ocupă poziţii prestigioase şi în plan internaţional, clasamentele de specialitate plasând Universitatea Babeş-Bolyai în elita academică mondială a instituţiilor de profil.

Valentin MIC
Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ”Libertatea”, nr. 22 din 2 iunie 2018