Rusanda
Rusanda
Rusanda

Ani în şir se vorbeşte despre potenţialele nefolosite ale apelor termale, geotermale şi minerale, care sunt multe în Serbia, dar mai ales în Voivodina, care se consideră o regiune foarte bogată, însă nefolosite la acest capitol. Anume, numărul staţiunilor balneare din Voivodina se poate dubla foarte uşor, fiindcă există foarte multe dovezi referitoare la posibilităţile pentru dezvoltarea acestora. În ultimii ani, Institutul de Geologie din Serbia şi Facultatea de Geologie şi Minerit, la cererea Secretariatului Provincial pentru Energetică şi Materii Prime Minerale, au realizat cercetări legate de apele lecuitoare de pe teritoriul Voivodinei.
Cercetările au fost efectuate în 31 de localităţi din Voivodina, iar la finele anului trecut a fost dată publicităţii monografia „Apele lecuitoare din Voivodina – potenţial pentru dezvoltarea tursimului balnear”, autori ei fiind mr. Milan Tomić, inginer geolog la Institutul de Geologie din Serbia, şi dr. Milojka Lazić, profesoară la Facultatea de Geologie şi Minerit din Belgrad. Mr. Milan Tomić a declarat pentru cotidianul „Dnevnik” că în spaţiul voivodinean până în prezent au fost înregistrate mai multe localităţi cu apă lecuitoare, care reprezintă o adevărată bogăţie, însă încă nu sunt suficient de cercetate şi folosite. 
Sunt constatate numeroase izvoare de ape subterane cu diverse caracteristici termale şi minerale, care contribuie ca aceste ape să fie lecuitoare. Deocamdată aceste ape se folosesc în numai zece localităţi, şi anume la Kanjiža, Banja Junaković, Vrdnik, Slankamen, Bezdan, Novosadska banja, Rusanda, Paćir…, ceea ce puţin în comparaţie cu potenţialele pe care le oferă 80 sau mai multe localităţi. Din cercetările care au fost efectuate în ultimii ani au reieşit un studiu care se ocupă cu apele lecuitoare din Voivodina şi monografia amintită. Cercetările efectuate au cuprins apele lecuitoare care deja se folosesc şi localităţile cu ape care au mare perspectivă din aspectul balneologiei, spune Tomić.
Caracteristicile balneologice – factorul lecuitor – ale apelor din Voivodina sunt determinate în baza factorilor lor naturali şi lecuitori, printre care se numără conţinutul în minerale, temperatura, microelementele şi valoarea pH-ului. În baza măsurării temperaturilor în cadrul cercetării apelor din fântâni şi a altor ape din Voivodina, s-a constatat că temperatura apelor termale, după cum afirmă Tomić, este de 25-82 de grade Celsius, ceea ce reprezintă un potenţial însemnat şi din aspectul exploatării energiei termale. Conţinutul în minerale al acestor ape variază între o mineralizare redusă şi o mineralizare puternică. Caracteristicile lecuitoare ale acestor ape sunt determinate prin elaborarea analizelor balneologice, în care sunt prezentate caracteristicile lor care influenţează asupra organismului omului.

Turism balnear puternic, dar nefolosit

Numărul mare de localităţi cu ape lecuitoare înregistrate în Voivodina, reprezintă un mare potenţial balnear, adică pentru turismul balnear, însă, adaugă Tomiţ, nu este suficient dezvoltat şi nici aproape de acela care ar putea fi.
Când este vorba despre turismul balnear, Voivodina dispune de o tradiţie lungă de peste o sută de ani, însă comparativ cu cel din Ungaria vecină, el încă este insuficient dezvoltat. Ungaria şi pe mai departe este cu mult înaintea Serbiei şi a Voivodinei, cu atoate că are acelaşi condiţii hidrogeologice sau similare, astfel că ne poate servi ca exemplu. La noi în general, centrele balneare au formă de centre terapeutice. Băile care funcţionează sunt următoarele: Banja Rusanda, Banja Junaković, Băile de la Vrdnik, Novosadska banja, Bečejska banja, Băile de la Stari Slankamen, Băile de la Bezdan, Banja Kanjiža şi, de curând, Băile de la Paćir, explică Tomić.
După cum afirmă dânsul, există obiective pentru colectarea apelor minerale lecuitoare, însă este necesar să se termine cercetările, adică să se încheie procesul de cercetări, dar mai ales trebuie să se reglementeze printr-o lege specială documentele necesare prin care să se dovedească rezervele şi calitatea. Dânsul adaugă că trebuie să se ţină cont de repartizarea regională şi prezenţa dezvoltării viitoarelor centre balneare cu scopul funcţionării lor cât mai bune din aspect economic.

George SUBU

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 23 din 9 iunie 2018