parohia din panciova
Primul eveniment religios mai însemnat care a urmat după înfiinţarea parohiei îl reprezintă sfinţirea apei de bobotează, în anul 1902.

Despre aceasta aflăm dintr-un articol semnat de “un privitoriu“, despre care putem sa afirmăm cu siguranţă că nu este Alexandru Ţinţariu, pe baza stilului de exprimare şi a conţinutului acestui text. La slujbă a participat un număr însemnat de români, “cari până acuma erau Sârbi”, capela fiind “îndesuită de creştini”, iar liturghia slujită prin “zelosul preot local Iancu Cerbu”.

Evident, parohul încă îşi îndeplinea corect obligaţiile, fiind abia la începutul carierei sale, fapt care este încă odată confirmat de autorul articolului, care afirmă: “Nu pot cu această ocasiune să nu laud pe părintele Cerbu, care e un preot cult şi harnic şi nu lasă nimic de dorit”. Mai aflăm şi alte date preţioase, anume că la cererea preotului Cerbu autorităţile militare au pus la dispoziţie o companie de militari, condusă de căpitanul Vătăşan, “care prin mai multe salve a arătat însemnătatea zilei”. Se mai amintesc şi epitropii Tana Marian şi Jica Ardelean, care “îşi dau toată truda a atrage şi pe fraţii lor, cari stau pe gânduri să se despartă de Sârbi, ori nu”.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul din Satu Nou, condus de învăţătorul Alexandru Andrei, iar cantoratul a aparţinut învăţătorului Pantelie Dajdea din Sân-Mihai. Mai observăm încă un fapt: este subliniată contribuţia intelectualităţii locale, în special a avocaţilor Petru Tisu şi Alexandru Bireescu, la punerea pe picioare a parohiei, dar “cu o mică escepţiune”. Credem că aici este vorba despre avocatul Petru Penţa care, nu ştim din ce motive, nu a participat de la bun început la acţiunile de organizare a parohiei române, cu toate că mai târziu îl găsim, cu mai multe ocazii, ca susţinător financiar al bisericii din Panciova, ca iniţiator al numeroaselor acţiuni în cadrul parohiei etc.

Dacă la început parohia avea nevoie de ajutor bănesc, mai târziu prin donaţii şi alte surse financiare a ajuns pe parcursul anilor să dispună şi de acţiuni la diferite instituţii bancare.

În baza evidenţei ziarului de casă din anul 1909, parohia din Panciova dispunea de următoarele acţiuni: La Institutul de credit „Panciovana” 1200 coroane, la “Sentinela” din Satu Nou 1012 coroane, la “Steaua” din Petrovasâla 110 coroane, la “Concordia” din Uzdin 122 coroane, iar în casa parohială 930 de coroane. Deosebit de interesantă şi în afara contextului celorlalte donaţii este cea a monarhului Franz Joseph, care în anul 1901 “a dăruit 200 coroane comunei bisericeşti gr. or. române din Panciova pentru clopote şi alte trebuinţe”.

Din monografia ”Românii din Panciova 1733-2013”, Editura ICRV 2014, autori: Mircea Măran, Ilie Baba și Valentin Mic

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 5 din 3 februarie 2018