DRAGANA MILOŠEVIĆ, SECRETAR PROVINCIAL PENTRU CULTURĂ, INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢIILE CU COMUNITĂŢILE CONFESIONALE

Foarte activă în viaţa culturală, membră a multor orchestre de muzică de calitate, Dragana Milošević echilibrează perfect creaţia şi arta cu viaţa politică, în care este inclusă de mai mulţi ani.

În ce măsură va reuşi să susţină valorile pentru care optează? Cum vede imaginea actuală a presei voivodinene? Există discriminare în alocarea banilor pentru informarea minorităţilor? Sunt doar o parte din subiectele pe care le-am abordat în interviul de faţă.

————————————————————————

Dragana Milošević s-a născut pe data de 15 martie 1983 la Belgrad. Şi-a luat licenţa în muzică, profilul muzician – violonistă. La Novi Sad a absolvit Şcoala Generală „Prva vojvođanska brigada” şi Şcoala Medie de Muzică „Isidor Bajić”. Şi-a luat licenţa la Academia de Arte din Novi Sad în clasa profesoarei Irvina Javšili.

Este angajată ca interpret muzical – violonistă în orchestra de operă a Teatrului Popular Sârb.

Este membră activă a Orchestrei Simfonice Voivodinene, Filarmonicii din Zrenianin, Orchestrei Simfonice din Subotica, Orchestrei de Cameră din Zrenianin şi a orchestra „Camerata Academica“ din Novi Sad.

A participat la numeroase concursuri, seminare, concerte şi festivaluri, realizând rezultate însemnate la participările individuale, dar şi ca membru al multor orchestre şi ansambluri de cameră.

În cariera politică, Dragana Milošević a fost, în două mandate, consilier în Adunarea Oraşului Novi Sad şi deputată în Adunarea P.A. Voivodina, tot în două mandate.

—————————————————————————————————————

1. Recent aţi fost numită secretar provincial pentru Cultură, Informare Publică şi Relaţii cu Comunităţile Confesionale. Cum definiţi situaţia actuală în cultură la nivel de provincie? Cu ce nu sunteţi mulţumită şi ce schimbări temeinice aţi introduce?

Sunt mulţumită de faptul că am reuşit să asigurăm şi să avansăm funcţionarea stabilă a instituţiilor culturale de însemnătate excepţională pentru întreaga provincie, instituţii ai căror fondatori suntem. Este vorba, între altele, despre Teatrul Popular Sârb, Muzeul Voivodinei, Muzeul de Artă Contemporană al Voivodinei, Institutului Provincial pentru Protecţia Monumentelor Culturale, institutelor provinciale pentru cultură ale minorităţilor naţionale… Totuşi, există spaţiu mai larg pentru stimularea şi avansarea mai puternică a accesului la creaţie în toate segmentele culturii şi în toate sferele artei. În această direcţie ne-am canalizat activităţile eu însămi, cât şi Secretariatului Provincial în ansamblul lui.

2. Cu prilejul schimbului secretarului provincial pentru Cultură, Miroslav Štatkić, deputatul Partidului Radical Sârb, Đurađ Jakšić, a declarat că este vorba despre ,,schimbul secretarului care a făcut haos în muncă“. Potrivit celor spuse de Jakšić, în decurs de un an şi jumătate „Štatkić a acordat zeci de milioane dinari pentru proiecte inexistente şi e lesne de observat că jumătate din mijloacele financiare au fost investite în muzică, domeniul de activitate al fostului secretar. Restul banilor a fost direcţionat spre celelalte domenii care ţin de cultură, mass-media şi comunităţile confesionale“. Cum comentaţi această declaraţie, având în vedere că până nu demult aţi fost locţitoarea preşedintelui Departamentului pentru Cultură şi Informare Publică?

Din întrebarea d-voastră se înţelege uşor că aţi luat ca atare, cum se zice în popor, atitudinea exprimată, dar cu nimic concret argumentată în Adunare. Aceasta nu coincide cu realitatea. Faţă de perioada trecută, de la schimbul puterii în vara anului 2016, secretariatul nostru, dar nici alte secretariate, nu au finanţat proiecte inexistente. Aşa va fi şi în viitor. Când este vorba despre susţinerea artei muzicale, ea a fost, ani în şir – fie că este pe placul cuiva sau nu, fie că cineva înţelege cineva însemnătatea ei sau nu – neglijată. De aceea, corectarea sumelor pentru creaţia muzicală, mai mari decât în trecut, s-ar putea aprecia şi ca un fel de îndreptare a nedreptăţii vechi de mai mulţi ani.

Pe de altă parte, este foarte periculos să acceptaţi, fără să verificaţi, constatările oricui, mai ales dacă sunt superficiale. cum este constatarea că ,,jumătate din mijloacele financiare au fost investite în muzică, iar restul banilor a fost direcţionat spre celelalte domenii care ţin de cultură, mass-media şi comunităţile confesionale“. Dacă aţi fi urmărit mai atent bugetul provincial pentru anul acesta, ceea ce nu este un efort prea mare, înainte să acceptaţi constatarea de mai sus aţi fi observat că spre susţinerea creaţiei muzicale în Voivodina au fost direcţionate exact 23.050.000,00, ceea ce constituie doar 6,7 la sută din totalul banilor alocaţi de secretariatul nostru pentru susţinerea mass-mediei, care totalizează suma de 341.245.250,00 dinari. Pentru ca adevărul şi realitatea să fie mai simple de înţeles, 65,5 la sută din bani alocaţi în acest an, de 35.170.000,00 dinari numai pentru sprijinul C.P.E. „Libertatea“.

3. Dezinteresul secretariatului provincial să susţină activitatea editorială în limba română, începând de la statutul sectorului editorial, încă nerezolvat, până la suma mijloacelor, scriitorii îl trăiesc ca pe un fapt scandalos şi un genocid cultural asupra un colectiv. Care este părerea dumneavoastră?

Mai întâi, îmi este greu să cred că oamenii a cărora vocaţie sunt cuvintele, pe care, de regulă, le folosesc subtil, cu măsură, oamenii care, evident, cunosc celebrele versuri ale poetului sârb Branko Miljković „Mă ucide cuvântul puternic”, folosesc tocmai cuvintele pe care le-aţi menţionat. Sper, sincer, că nu le-aţi citat cu exactitate. Sunt, într-adevăr, prea puternice. Eu însămi nu sunt mulţumită. Înainte să devin secretar, s-au alocat, prin concurs, 2.100.000,00 dinari pentru susţinerea activităţii editoriale în limbile minoritare, dintre care 290.000,00 au fost acordate pentru activitatea editorială în limba română.

Teodora SMOLEAN

Interviul integral îl puteți citi în numărul 21 din 26 mai 2018