A FOST ÎNCHEIATĂ LISTA ELECTORALĂ SPECIALĂ
Alegerile pentru membrii consiliilor naţionale ale minorităţilor vor avea loc pe data de 4 noiembrie 2018. Apartenenţii a 18 minorităţi naţionale vor alege membrii consiliilor naţionale la alegerile directe, iar 4 minorităţi naţionale vor alege membrii consiliilor la adunarea electorală.
Minoritatea naţională română din Serbia va alege între patru liste: 1. ,,Românească – Dr Ion Omoran“; 2. ,,Puterea Românilor – Tihan Matasarevici”; 3. ,,Cinste şi demnitate! Pentru Români – Daniel Petrovici”; 4. ,,Frăţia românească ”.

Ne-am adresat purtătorilor de liste spre a ne prezenta segmente din programul cu care se prezintă la alegeri.

LISTA ROMÂNEASCĂ – DR. ION OMORAN:

„Fiecare localitate românească are specificul său şi nevoile sale, dar în fiecare dintre ele putem afla puncte comune, probleme cu care etnia noastră se confruntă de mult timp şi care nu au fost ascultate, analizate şi rezolvate corespunzător. Valorile pe care Lista Românească la susţine în activitatea sa sunt: democraţia, solidaritatea, dreptate, libertatea şi activitatea publică. Drepturile elementare ale omului şi minorităţilor naţionale aparţin fiecărui cetăţean al Republicii Serbia şi ele trebuie să devină realitate pentru românii din Serbia.

Lista Românească, prin activitatea sa, va garanta fiecărui cetăţean şanse egale în viaţa publică, socială şi economică, susţinând dreptul la iniţiativa personală şi la integritate morală. Obiectivul nostru principal este de a conduce C.N.M.N.R. la un nivel de instituţie eficientă, funcţională şi transparentă care răspunde nevoilor românilor din Serbia în perimetrul desfăşurării autonomiei culturale garantate prin legile Serbiei şi convenţiile internaţionale.

Lista Românească exprimă acordul pentru asigurarea unei formule larg reprezentative a minorităţii naţionale române de a participa în viaţa publică românească: Reforma modului de organizare şi funcţionare a instituţiilor sub ingerenţa C.N.M.N.R.-ului prin răspunderea la nevoile reale ale românilor din Serbia şi măsurarea rezultatelor acestor instituţii şi conducerii lor; implementarea metodelor creative şi inovative care în mod cât mai simplu şi rapid pot produce efecte pozitive din domeniul culturii, învăţământului, informării în primul rând, precum şi în alte domenii care vom aborda; transparenţa tuturor deciziilor, activităţilor şi rezultatelor C.N.M.N.R.-ului şi instituţiilor aferente prin mass-media, implementarea unui web site funcţional şi reţelelor de socializare.

Refacerea imaginii unităţii minorităţii naţionale române reprezintă o misiune de competenţă în promovarea fermă a criteriilor de selecţie şi menţinere a prezentării şi afirmării indentităţii etnice, culturale şi lingvistice.

Planul de acţiune este următorul: ne angajăm prin loialitate şi moralitate, pentru promovarea standardelor morale şi de integritate personală ca principale garanţii pentru o activitate responsabilă şi eficace în direcţia refacerii Unităţii Naţionale pe măsura fiecărui Român din Serbia. Refacerea imaginii unităţii minorităţii naţionale Române reprezintă o misune de competenţă în promovarea fermă a criteriilor de selecţie a prezervării şi afirmării identităţii enitice, culturale şi lingvistice.

Lista Românească va milita pentru respectarea şi implementarea drepturilor inealienabile pentru fiecare român din Serbia de a avea dreptul la: folosirea oficială a limbii române; afirmarea şi păstrarea identităţii naţionale române în spaţiul pe care statul îl garantează să-l faciliteze; retrocedarea averilor colective confiscate românilor; folosirea simbolurilor naţionale în baza legii; dreptul de colaborarea cu conaţionalii din ţară şi străinătate.

C.N.M.N.R. trebuie să servească intereselor şi nevoilor românilor din Serbia şi nu invers!

Lista Românească dispune de o strategie clară de soluţionare a problemelor minorităţii naţioanle a românilor din Serbia, de un concept unic de reorganizare prin atitudini şi iniţiative coordonate în definirea interesului primar prin oferirea de granţii din partea statului de reşedinţă, Republica Serbia, în procesul de realizarea de dezideratelor supeme ale minorităţii naţionale române.

Departamentul pentru cultură: În centrul antenţiei va fi comunitatea culturală activă şi cea potenţială pe care avem envoie să o activăm. Vom organiza acţiuni strategice în jurul unor axe prioritare definite tematic (accesul la cultură şi diveristatea expresiilor culturale, cultura – factor de dezvoltare durabilă, cultura română în circuitul cultural intern şi internaţional, capacitatea sectoarelor cultural şi creative): păstrarea patrimoniului nostru cultural, fie că este vorba de cel material sau nematerial; formarea cadrelor de profesionişti în domeniul etnologiei şi depăşirea amatorismului în domenii strict ştiinţifice; menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii manifestărilor culturale şi tradiţionale, precum cele comune aşa şi cele locale; stimularea schimbului cultural între localităţile şi asociaţiile culturale româneşti din ţară şi străinătate; revitalizarea activismului cultural în localităţile în care nu mai există sau există la un nivel foarte modest; îmbunătăţirea conţinutului cultural ca de exemplu sprijinul implementării coregrafiilor noi folclorice, regia şi scenariile trupelor de teatru, porturi populare pentru ansamblurile folclorice, cultivarea şi însuşirea de abilităţi noi în domeniul meşteşugurilor tradiţionale precum şi echiparea cu unelte pentru realizarea lor şi altele; revializarea investiţiilor în infrastructura culturală pentru ca dezvoltarea şi promovarea culturii să aibă o bază corespunzătoare; acordarea spirijinului financiar corespunzător pe bază de proiecte şi activităţi; dialogul permanent cu factorii culturali, fie că sunt asociaţiile culturale, căminele culturale, teatrul profesionist sau alte forme juridice din domeniul respectiv, precum şi activiştii culturali individuali sau grupuri neformale, care vor forma împreună cu noi politica culturală a Românilor din Serbia.

Departamentul pentru învăţământ: Obiectivul principal al departamentului va fi îmbunătăţirea calităţii învăţământului cu scopul de a mări numărul elevilor în clasele cu predare în limba română şi de a stopa tendinţa negativă în cadrul învăţământului.

Departamentul pentru învăţământ va acorda părerea despre deschiderea despărţămintelor în şcolile elementare şi medii, pentru mai puţin de 15 elevi; va lupta ferm pentru păstrarea tuturor şcolilor cu predare în limba română de la instituţiile preşcolare până la instituţiile de învăţământ superior; urmărirea şi includerea activă a departamentului în procesul reformelor şcolare; Sprijinirea Olimpiadei la Limba Română; Organizarea seminarelor pentru cadrele didactice care vor fi acreditate de către Ministerul Educaţiei de la Belgrad şi întreprinderea demersurilor pentru a fi acreditate seminarele din România; acordarea de ajutor la scrierea proiectelor, atât în Serbia cât şi în România, pentru finanţarea şcolilor; participarea la întocmirea tuturor programelor şcolare; propunerea sau acordareas părerii despre membrii sfatului şcolar sau a directorului, în şcolile cu predare în limba română sau bilingve; organizareas consultărilor regulate în cadrul Activului directorilor şcolilor cu predare în limba română sau bilingve; participarea la toate şedinţele şi mesele rotunde organizate de către Ministerul Educaţiei din Belgrad, Secretariatul Provincial pentru Educaţie şi organizaţiile nonguvernamentale cu teme din învăţământ; participarea la toate şedinţele şi mesele rotunde organizate de către Ministerul Educaţiei din Belgrad, Secretariatul Provincial pentru Educaţie şi organizaţiile nonguvernamentale cu teme din învăţământ.

Departamentul pentru informare: Obiectivul principal este stabilirea strategiei de dezvoltare a informării în limba română cu scopul de păstrare, promovare şi îmbunătăţire a informării publice în limba română. Pledăm pentru o informare obiectivă, fără cenzură, dar care să respecte toate normele etice şi care să nu producă dezbinări în etnia română; adaptarea tehnologică a mass-mediei conform cerinţelor şi necesităţilor grupurilor ţintă căror se adresează; Ddezvoltarea şi perfecţionarea profesională permanentă a cadrelor existente precum şi pregătirea cadrelor viitoare; îmbunătăţirea calităţii informării în limba română; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a echipamentelor în redacţiile mass-mediei în limba română; sprijinirea presei locală; informarea activă despre toate activităţile legate de minoritate.

Departamentul pentru uzul oficial al limbii române: Obiectivul principal este urmărirea activă a implementării drepturilor minorităţii asigurate prin lege şi întreprinderea acţiunilor pentru realizarea acestor drepturi; stabilirea relaţiilor de colaborare eficientă şi activă cu autorităţile locale, provinciale şi republicane în vederea înscripţionării localităţilor în limba română acolo unde este în uzul oficial limba română, aşa cum este prevăzut prin lege; eliberarea de documente bilingve de către autoguvernarea locală; acordarea părerii referitor la denumirile străzilor.

,,Puterea românilor – Tihan Matasarevici”

Conform Convenţiei Naţiunilor Unite şi în conformitate cu Constituţia Republicii Serbia, lista ,,Puterea românilor – Tihan Matasarevici” va participa la alegerile pentru consiliile naţionale din Republica Serbia care vor avea loc pe data de 4 noiembrie 2018. Candidaţii de pe aceste liste vor urma principiile de bază ale Consiliului Naţional Român din Serbia în cadrul mai multe segmente:

1. învăţarea limbii române în şcolile generale şi medii;

2. oficierea slujbelor religioase în limba română în bisericile unde trăiesc apartenenţii minorităţii române;

3. Organizarea cursurilor de învăţare a limbii române pentru tineri şi adulţi;

4. Deschiderea centelor pentru păstrarea tradiţiei şi culturii cu biblioteci româneşti pentru copii şi adulţi;

5. Organizarea festivalurilor de cântece şi jocuri româneşti;

6. Organizarea expoziţiilor de costume naţionale;

7. Prezentarea în ţară şi în străinătate a lucrurilor artizanale;

8. Organizarea expoziţiilor de fotografii şi artă plastică care reprezintă cultura românilor din Serbia;

9. Colaborarea cu asociaţiile şi instituţiile din ţară şi din străinătate;

10. Participarea activă în privinţa realizării scopurilor de bază ale Consiliului Naţional;

11. Inscripţionarea denumirilor localităţilor în limba română, cu grafie românească;

12. Colaborarea cu mass-media;

13. Sprijin deplin şi acordarea ajutorului apartenenţilor minorităţii române în privinţa realizării dreptului de a obţine cetăţenia României;

14. Sprijin juridic şi administrativ copiilor care doresc să se înscrie la facultăţi în România.

,,Cinste şi demnitate! Pentru Români – Daniel Petrovici”

Noi ştim cum se apără interesele românilor

Daniel Petrovici, purtătorul listei nr. 3 – ,,Cinste şi demnitate pentru români”: ,,Ca purtător de listă, doresc să invit toţi românii să îşi folosească dreptul pe care l-au obţinut, dreptul de a vota şi alege componenţa Consiliului Naţional al Minorităţii naţionale Române. Lista al cărei purtător sunt nu se promovează doar în campanie, ci şi într-adevăr prin fapte. Mottoul este ca românii să nu fie în slujba partidelor. Vorbim despre organele dintr-o autonomie culturală, obţinută potrivit prevederilor legii, pentru care a luptat promt şi Consiliul Naţional Român. Sigur că trebuie să fim, în primul rând români, şi apoi să ne împărţim pe partide politice. Pe 4 noiembrie toţi românii pot să voteze după conştiinţă şi în temeiul programelor pe care le vor prezenta cele patru liste.

La aceste alegeri, fiecare elector trebuie să fie român, să nu-şi permită să fie supus impunerilor din partea unor partide politice. Trebuie să avem coloană vertebrală ca români şi să ne organizăm singuri, în modul cel mai bun pentru etnia română. Lista numărul 3 este compusă din 23 de personalităţi, persoane de diferite profiluri: de la 7 profesori în învăţământul general, mediu şi înalt, până la ingineri şi jurişti, oameni care s-au dovedit prin munca lor în cadrul etniei noastre. Lista este formată din oameni cu mare experienţă, dar şi din tineri, în intenţia de a forma o nouă generaţie care îşi va asuma responsabilitatea să contribuie la îmbunătăţirea drepturilor în cadrul etniei române. Avem opt tineri pe listă, care s-au dovedit nu numai la nivel de etnie, ci şi mai larg.

Pe lista ,,Cinste şi demnitate pentru români” sunt 9 femei şi 14 bărbaţi. Este o echipă puternică, ce s-a dovedit prin realizările ei. În realitate, ,,Faptele noastre vorbesc”. Este foarte important că pe această listă sunt oameni care acoperă toate cele patru departmente, cadre care s-au dovedit în activitatea lor profesională. Candidaţii de pe lista noastră sunt din toate zonele unde trăiesc românii, aproape din toate aşezările locuite de români. Avem forţa şi capacitatea umană să apărăm drepturile românilor din Republica Serbia.Toţi candidaţii de pe lista numărul 3 au rezolvată situaţia în privinţa posturilor de muncă şi sunt dispuşi să muncească benevol în cadrul C.N.M.N.R.S. Pe alte liste, mulţi s-au angajat deja pe spatele românilor şi foarte mulţi au intrat pe liste din interes personal.

De ce am denumit lista ,,Cinste şi demnitate”? Fiecare român trebuie să muncească în modul cel mai cinstit pentru etnia sa. Demnitate, pentru că în aceste vremuri grele, când unii se ocupă cu condiţionări şi şantaje, românii trebuie să gândească dacă vor să aleagă o echipă preocupată de interese personale sau oameni care şi-au dovedit valorile în domeniile în care îşi desfăşoară activitatea profesională.

La aceste alegeri, românii trebuie să demonstreze că au coloană vertebrală şi că nu trebuie să ne vindem interesele unor partide politice. Nu o facem în numele acestora, ci în numele nostru. Vom pleda pentru lucruri concrete, vizibile şi realizabile, cum am făcut şi până în prezent.

În învăţământ, ne-am propus şi pe viitor, sprijinirea competiţiilor intercomunale şi a celor republicane la limba română; organizarea şi susţinerea seminarelor acreditate pentru cadrele didactice; susţinerea şi elaborarea proiectelor pentru seminarele de perfecţionare; nu în ultimul, dorim să propunem şi să elaborăm programele de învăţământ la limba română, istorie, cultura muzicală şi cultură plastică. Desigur că ne vom da opinia şi referitor alte programe şcolare, fapte pe care le-am realizat până în prezent şi le vom înfăptui în viitor, deoarece trebuie să avem programele şcolare cu cerinţele actuale de instruire în limba română.

Când este vorba despre Departamentul de cultură, vom sprijini şi în viitor toate manifestările regionale, dar vom organiza şi concursuri la care va avea posibilitatea să participe orice ONG sau societate culturală, spre a obţine resurse financiare pentru activităţiles sale. Vom întocmi un calendar al manifestărilor culturale din cadrul etniei noastre române, vom continua colaborarea cu alte ONG-uri, asociaţii şi organe statale, atât minoritare, din alte ţări, cât şi cu organele din ţării mamă, când este vorba despre toate cele patru departmente. Vom organiza inventarierea, catalogarea şi conservarea fondului de carte din bibliotecile înfiinţate în satele noastre. Vom sprijini şi în viitor Institutul de Cultutră al Românilor din Voivodina pe diferite proiecte privind cercetările ştiinţifice.

Referitor la Departamentul pentru informare, desigur că primul lucru pe care îl vom promova sunt valorile ce vor articula identitatea naţională. În primul rând, ne-am propus să apărăm integritatea, profesionalismul şi autonomia de expimare în presă. Indiferent dacă este vorba despre presa scrisă, radio sau presa electronică, vom pleda pentru existenţa unui spaţiu informativ românesc, unitar pe întreg ţinutul Serbiei. Mai precis, vom încerca să formăm şi noi un program pentru români, în întrega Serbie. Nu în ultimul rând, vom pleda pentru angajarea tinerilor ziarişti, deoarece trebuie să ţinem cont de formarea cadrelor profesionale în instituţiile noastre, în cele culturale sau din domeniul informativ. Vom cofinanţa informarea locală şi existenţa presei scrise şi electronice la nivel local, în satele noastre. Totodată, vom spijini şi finanţarea presei şcolare, în ideea de a stimula elevii să înveţe să scrie, să se exprime şi să-şi îmbunătăţească abilităţile lor în domeniul informativ. Vom organiza cursuri de perfecţionare destinate ziariştilor.

Când este vorba despre Departamentul pentru uzul oficial al limbii române materne, desigur că şi până în prezent ne-am dat contribuţia la soluţionarea acestei probleme în cadrul legislativ al Republicii Serbia. Trebuie să continuăm, în ideea de a implementa soluţii legislative în toate autoguvernările locale unde limba română este limbă oficială, de a introduce tăbliţele cu denumirile tradiţionale ale tuturor localităţilor româneşti, străzilor şi instituţiilor publice în limba română. Vom instista asupra înfiinţării serviciilor de traducători în comunele în care limba română este în uz oficial. Concomitent, vom organiza seminare pentru scrierea proiectelor şi seminare de terminologie pentru cadrele din administraţie. Este foarte important să formăm o echipă în cadrul C.N.M.N.R.S. care va scrie proiecte, fiind foarte aproape de fondurile europene. Aceste echipe operative, prin munca lor, trebuie să ne apropie de aceste fonduri europene.

Nu în ultimul rând, evidenţiez faptul că dacă privim listele anunţate la aceste alegeri, din cele patru liste – doar lista cu numărul 3 – ,,Cinste şi demnitate pentru români”, al cărei purtător sunt, a folosit dreptul de a preda lista în formă bilingvă. Celelalte liste, din păcate, nu şi-au folosit dreptul de a scrie în limba română numele, prenumele şi profesia candidaţilor pentru componenţa C.N.M.N.R.S.

Desigur că vom încerca să finalizăm o bază de date referitoare la necesităţile localităţilor româneşti.

În final, dar nu în ultimul rând, vom încerca prin intermediul Comisei Mixte România-Serbia să iniţiem soluţionarea unor probleme precum sunt retrocedarea bunurilor colective ale românilor, Biserica Ortodoxă Română să fie recunoscută drept biserică tradiţională, atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă în satele noastre, cu ajutorul organelor de stat sârbe şi române.

Este foarte important ca românii să voteze aşa cum le permite conştiinţa, să nu se lase condiţionaţi şi presaţi de unele partide politice. În primul rând, noi suntem români şi trebuie să acordăm votul nostru pentru interesul românilor.

Lista al cărei purtător sunt nu urmăreşte interesele personale ale nimănui, ci binele tuturor românilor în cele patru domenii de activitate ale consiliului. Din acest motiv, mesajul meu adresat românilor este: ,,Să nu fim în slujba partidelor, ci în slujba românilor” – ,,Cinste şi demnitate pentru români” – lista cu numărul 3.”

,,Frăţia românească”:

,,La alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale, Federaţia Românilor din Serbia se va prezenta cu lista ,,Frăţia românească”. Denumirea listei indică asupra faptului că românii din Serbia de Răsărit şi cei din Voivodina sunt acelaşi popor – fraţi şi ca atare trebuie să lupte împreună pentru drepturile românilor din Serbia.

Oficial, ,,Frăţia românească” nu are purtător de listă, pentru că Federaţia Românilor din Serbia susţine că a fost destulă lupta politică ce nu aduce bine poporului român. Întreaga elită politică românească trebuie să aibă poziţii comune care se referă la îmbunătăţirea drepturilor minorităţilor naţionale minorităţii naţionale române din Serbia.

Federaţia Românilor din Serbia şi lista electorală Frăţia românească vin cu un program care vizează protecţia drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale ale românilor din Serbia. Una din provocări cu care se confruntă poporul român din Serbia de Răsărit este inexistenţa mass-media în limba română. Lista electorală ,,Frăţia românească” va lupta pentru difuzarea programului în limba română la RTV 2 pe teritoriul Serbiei de Răsărit şi în felul acesta va contribui la realizarea dreptului la informare în limba maternă. Federaţia Românilor din Serbia va opta, de asemenea, pentru înfiinţarea mai multor surse de informare în limba română, atât pe teritoriul Voivodinei, cât şi în Serbia de Răsărit.

Dreptul la uzul ofical al limbii şi grafiei va fi încă un drept pentru care va lupta lista ,,Frăţia românească” pe întreg teritoriul Republicii Serbia unde trăiesc românii, în conformitate cu legislaţia Republicii Serbia. În momentul de faţă, românii din Serbia de Răsărit nu se pot lăuda cu acest drept.

Dreptul la păstrarea culturii şi tradiţiilor poporului român din Republica Serbia este, în cea mai mare parte, realizat pe teritoriul Voivodinei şi al Serbiei de Răsărit, astfel că lista ,,Frăţia românească” se va angaja ca acest conţinut să fie îmbunătăţit şi să contribuie la întărirea legăturilor dintre apartenenţii poporului român. Vom opta pentru cât mai multe proiecte din domeniul culturii, cum ar fi spectacole de teatru şi manifestări culturale comune, finanţarea operelor literare în limba română etc.

Problema învăţământului în limba română este cea mai importantă problemă pentru poporul român din Serbia, cu nevoi specifice pe care apartenenţii poporului nostru le au în Voivodina şi în Serbia de Răsărit. Învăţământul în limba română în Voivodina este dreptul pe care minoritatea română din Voivodina îl foloseşte în cea mai mare măsură. Impedimentul cu care se confruntă poporul nostru din PA Voivodina este, în general, de ordin tehnic. Se referă la lipsa de manuale şi echipament şcolar. Problema constă în faptul că tot mai puţini copii frecventează cursurile în limba română. Această problemă este condiţionată, în cea mai mare parte, de demografie şi de scăderea natalităţii la poporul român. Astfel, acest aspect depăşeşte atribuţiile Consiliului Naţional, dar este necesar să fie amintit ca problemă de cea mai mare importanţă. Soluţia constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Noi înşine trebuie să ne folosim cunoştinţele şi posibilităţile proprii pentru a îmbunătăţi sectorul economic în locurile unde trăim. Mai mult decât atât, trebuie să ne angajăm ca un număr cât mai mare de copii de-ai noştri să înveţe limba română, pentru că în felul acesta îşi pot continua şcolarizarea în ţara mamă, care asigură sume însemnate pentru românii din Serbia.

Omul educat este om liber din aspect economic şi spiritual. Copiii noştri trebuie să aibă un spirit liber şi victorios, pentru că numai în felul acesta îşi vor asigura un standard de viaţă mai bun.

Cea mai mare provocare cu care românii din Serbia de Răsărit se confruntă de un secol jumătate este educaţia în limba română în cadrul sistemului educaţional al Serbiei. În ultimii ani, procesul de educaţie şi instrucţie în limba română a început în câteva şcoli din Serbia de Răsărit, în cadrul disciplinei opţionale ,,Limba română cu elementele culturii naţionale”. Pe lângă toate problemele cu care ne confruntăm avem şi problema lipsei de cadre didactice pentru predarea limbii române în Serbia de Răsărit. Această problemă ar putea să fie rezolvată în aşa fel încât să fie oferite locuri de muncă dascălilor din Voivodina, spre binele întregii comunităţi.

Mesajul principal al listei electorale ,,Frăţia românească” este că împreună putem să trezim şi să punem în mişcare poporul român şi că avem nevoie de unitate şi de ştiinţă pentru a putea să fim respectaţi ca şi înaintaşii noştri, cu care se mândreşte lumea civilizată şi occidentală în ale cărei limbi se află zeci de procente de cuvinte latine, ale limbii noastre.”

——————————————————————————————
CE SUNT CONSILIILE NAŢIONALE

În vederea exercitării dreptului la autoguvernare în cultură, educaţie,

informare şi uzul oficial al limbii şi grafiei, persoanele aparţinând minorităţilor

naţionale din Republica Serbia pot să-şi aleagă consiliile naţionale.

Consiliul naţional reprezintă minoritatea naţională în domeniul educaţiei, culturii, informării în limba minorităţii naţionale şi uzului oficial al limbii

şi grafiei, participă la procesul decizional sau decide despre problemele din domeniile respective, înfiinţează instituţii, societăţi economice şi alte organizaţii din domeniile respective.

—————————————————————————————————————————

SÂN-MIHAI: PREZENTAREA LISTEI ,,CINSTE ŞI DEMNITATE! PENTRU ROMÂNI – DANIEL PETROVICI”

Am promis, am realizat şi promitem că vom continua!

În cadrul campaniei preelectorale pentru alegerea consiliilor naţionale, duminică, 21 octombrie curent, la Comunitatea Locală din Sân-Mihai s-a prezentat lista ,,Cinste şi demnitate! Pentru Români – Daniel Petrovici”, în prezenţa titularului şi a candidaţilor.

Ei au vorbit despre activitățile desfășurate în mandatul anterior și au prezentat opțiunile listei: se garantează autonomia mass-mediei şi vor fi sprijinite publicaţiile şi presa audiovizuală în limba română; se va continua cu lupta pentru dreptul necenzurat la informare în limba maternă, fiind nepermis amestecul politicului în mass-media a minorităţii române, întrucât avem nevoie de o presă românească profesională şi obiectivă; se va continua cu implicarea Consiliului Naţional în domeniul uzului oficial al limbii şi grafiei, cât şi militarea pentru inscripţionarea denumirilor tradiţionale ale localităţilor româneşti. Această listă dovedeşte că doar uniţi vom putea continua spre un viitor strălucit!

Mariana STRATULAT, Dan MATA, Ion MĂRGAN şi Valentin MIC

În continuare publicăm cele patru liste care intră în cursa electorală:

1. ,,Lista Românească – Dr Ion Omoran“

1. Ion Omoran (1962), dr. med. internist cardiolog, Vârşeţ

2. Stevan Mihailov (1977), inginer, Satu-Nou

3. Rodica Almăjan (1965), profesor de istorie, Alibunar

4. Daniel Magdu (1980), economist licenţiat, Covăciţa

5. Ion Magda (1959), antreprenor, Seleuş

6. Rodica Petcu (1957), medic specialist, Vârşeţ

7. Mariu Savu (1974), doctor în medicină, Vârşeţ

8. Marius Rămianţ (1986), economist licenţiat, Uzdin

9. Manuela Cornea (1970), gospodină, Bariţe

10. Marinel Blaj (1975), profesor, Satu Nou

11. Dorel Cebzan (1973), istoric, Sân-Mihai

12. Romanţa Vărăgean (1963), profesor, Marcovăţ

13. Marin Anca (1957), pensionar, Grebenaţ

14. Tiberiu Ciortan (1962), pensionar, Vârşeţ

15. Victoria Secheşan (1979), tehnician geodetic, Petrovasâla

16. Ion Cizmaş (1959), ziarist, Vârşeţ

17. Traian Boleanţu (1960), tehnician mecanic, Belgrad-Ovcea

18. Iluţa Panciovan (1960), magistru în geografie – profesor, Voivodinţ

19. Iovan Danilov (1954), inginer mecanic în pensie, Doloave

20. Ion Paunescu (1960), muncitor, Sutiesca

21. Ana Boier (1948), pensionară, Uzdin

22. Ion Baba (1955), doctor în stomatologie – specialist chirurg, Seleuş

23. Alexandra Popa (1991), soră medicală – tehnician, Grebenaţ

2. „Puterea românilor- Tihan Matasarevici”

1. Tihan Matasarević (1945), administrator, Klaovo

2. Miroslav Petrović (1967), tehnician mecanic, Majdanpek

3. Svetlana Ilić (1982), soră medicală, Negotin

4. Radiša Dragojević (1972), secretar, Kučevo

5. Ilija Popović (1945), economist licenţiat, Kladovo

6. Radica Belčić (1972), croitoreasă, Kladovo

7. Ivan Vržogić (1974), inginer mecanic licenţiat, Kladovo

8. Marinel Sebeşan (1975), inginer mecanic, Iancaid

9. Dragica Veljković (1968), comerciant, Kladovo

10. Ljubiša Popović (1950), inginer în construcţii, Kladovo

11. Slađan Genčić (1971) difuzori, Kladovo

3. Cinste şi demnitate! Pentru români – Daniel Petrovici

1. Daniel Petrovici (1964), ing. Tehnolog, Torac

2. Roman Bugar (1985), director, Ecica

3. Anişoara ţăran (1968), profesor de limba şi literatura română, Novi Sad

4. Marcel Drăgan (1962), master în drept, Novi Sad

5. Nicu Cioban (1960), jurnalist, Novi Sad

6. Alexandra Ranković (1989), magistru farmacist, Nicolinţ

7. Gabriel Băbuţ (1970), funcţionar, Uzdin

8. Ionel Mălaimare (1958), comercialist, Satu-Nou

9. Alina Iorga Knežević (1981), jurist, Belgrad

10. Stivi Miuţă (1992), inginer mecanic, Sân-Mihai

11. Alexandru şain (1980), profesor, Grebenaţ

12. Lidia Cina (1990), profesor de muzică, Ovcea

13. Saşa Secheşan (1971), instructor auto, Petrovasâla

14. Todor Groza (1952), doctor în ştiinţe, Mesici

15. Eufrozina Greoneanţ (1955), profesor, Nicolinţ

16. Marin Jivoin (1971), inginer agronom, Sărcia

17. Igor Vorghici (1983), tehnician electromecanic pentru sisteme de climatizare, Iancaid

18. Elena Lelea (1953), profesor, Vârşeţ

19. Vichentie Nistor (1962), învăţător, Sân-Ianeş

20. Măria Pâslaru (1961), învăţător, Vârşeţ

21. Elenuţa Voin Ţimeşa (1962), educatoare, Maramorac

22. Dinicu Voin (1966), inginer mecanic specialist, Zrenianin

23. Camelia Bugar (1986), profesor de limba şi literatura română, Ecica

4. ,,Frăţia românească”

1. Dragan Demici (1975), jurist, Petrovac na Mlavi

2. Jasmina Glišić (1976), doctor în ştiinţele istorice, Golubac

3. Jasminka Ivanović (1968), gospodină, Ćuprija

4. Vlada Savić (1958), agricultor, Boljevac

5. Alexandru Bălan (1976), economist licenţiat, Belgrad

6. Biljana Buzejić (1976), gospodinăBor

7. Veterin Buimirović (1952), pensionar, Petrovac na Mlavi

8. Ilija Likucić (1956), electrotehnician, Žagubica

9. Mirjana Marković (1986), economist, Kučevo

10. Gradomir Đorđević (1970), agricultor, Ćuprija

11. Anta Žurkonu (1967), zidar, Svilajnac

12. Emina Petrović (1987), comerciant, Kučevo

13. Dejan Predić (1999), ospătar, Žabari

14. Miroslav Vojinović (1972), muncitor, Bor

15. Silvana Ilić (1973), gospodină, Žabari

16. Olgica Karanović (1966), economist-comerciant, Veliko Gradište

17. Ivica Jovanović (1979), inginer agronom, Požarevac

18. Maja Marković (1995), student, Kladovo

19. Radisav Dimitrijević (1958), jurist, Zaječar

20. Slaviša Jovanović (1958), pensionar, Petrovac na Mlavi

21. Jovana Marković (1993), soră medicală – tehnician, Petrovac na Mlavi

22. Gorica Janković (1994), ospătar, Petrovac na Mlavi

23. Dragana Prvulović (1969), gospodină, Zaječar