Un drum în Țara  Hațegului este „un drum” sau „o coborâre” în istorie. Viața omenească a pulsat neîncetat în aceste  minunate locuri, începând cu omul paleolitic ale cărui urme s-au descoperit în peșterile de la Ohaba Ponor și Cioclovina, situate nu prea departe de Prislop, la Răsărit de depresiunea  Hațegului.

 

Pe urmele strămoșilor

 

Mănăstirea Prislop

 

Primind binecuvântare arhierească de la Preasfințitul Daniil (2007), Consiliul Parohial al Bisericii Ortodoxe din Mesici și al Adunării Parohiale, în frunte cu preacucernicul părinte iconom stavrofor Cornel Juică, au inițiat demersul de  ridicare și ctitorie a unei noi  biserici ortodoxe cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, pentru credincioșii români din Mesici. Capela a fost  inadecvată și nefuncțională, necorespunzând cerințelor spirituale și liturgice.

Printre primele inițiative a fost  alegerea unui model de biserică, astfel încât să satisfacă diverse cerințe. Prioritățile în acest sens au fost dimensiunea terenului și mijloacele financiare. Pentru a găsi soluția adecvată în privința construcției, raportată la terenul disponibil, am cerut părerea Presființitului Daniil.

Preasfinția Sa ne-a sugerat să vizităm ținutul Hațegului unde se află mai multe bisericuțe.  Împreună cu monahia Maria Suciu am ajuns în acele ținuturi.  La mânăstirea Prislop am stat de vorbă cu mai multe maici. Maica Stareță Pavelida ne-a pus la dispoziție planul mănăstirii Prislop, care ne-a servit pentru conceperea și realizarea temeliei viitoarei biserici.

Restul construcției care s-a realizat în baza unui plan nou, întocmit de arhitecta Liljana Aleksić din Vârșeț. Configurația clădirii corespunde unei biserici parohiale, în timp ce biserica de la mânăstirea Prislop este adecvată complexului monahal.

A doua vizită pe care am făcut-o la mănăstirea Prislop, împreună cu un grup de credincioși din Mesici, a avut ca scop procurarea unor materiale simbolice din Țara Hațegului, care să fie așezate în temelia bisericii ce avea să se construiască în următorii ani. Așadar, am adus trei pietre: una de la mânăstirea Prislop, alta de la biserica Densuși și a treia de la cetatea Sarmizegetusa. Aceste pietre simbolizează sfințenie, veșnicie și origine.

Vizitele s-au transformat în tradiție, căci în anii care au urmat am organizat numeroase pelerinaje la mănăstiri și monumente istorice din zona amintită.

Pelerinajul acesta a a primit denumirea sugestivă „Pe urmele strămoșilor”. An de an, numărul pelerinilor s-a majorat considerabil. Pelerinajele au fost organizate primăvara și toamna, când se sărbătorește Hramul Mănăstirii Prislop, cel de primăvară pe 8 mai, de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, respectiv în ziua de 14 septembrie, când se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci.

Numeroşi credincioşi cer mângâiere la crucea Părintelui Arsenie Boca

Mormântul părintelui Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop este situată într-una dintre regiunile cele mai pitorești din Țara Hațegului.

De la Hațeg spre miazăzi se deschide minunata depresiune a Hațegului, leagănul poporului român, care se întinde până la poalele Munților Retezat. Așezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale până aproape de monument.

S-a spus, pe drept cuvânt, că un drum în Țara  Hațegului este „un drum” sau „o coborâre” în istorie. Viața omenească a pulsat neîncetat în aceste  minunate locuri, începând cu omul paleolitic ale cărui urme s-au descoperit în peșterile de la Ohaba Ponor și Cioclovina, situate nu prea departe de Prislop, la Răsărit de depresiunea  Hațegului.

Peștera Sfântului Ioan de la Prislop

Pelerinii au început să vină și din alte localități: Uzdin, Barițe, Torac, Sărcia, Nicolinț, Râtișor, Vlaicovăț, Coștei, Vârșeț, Voivodinț, Straja, Iablanca, Sălcița precum și din alte părți.

părinte Cornel JUICA

Reportajul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 51 din 23 decembrie 2017