CNMNR
În 4 noiembrie cetăţenii care s-au declarat români sunt chemaţi la urne să-i aleagă pe membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române  (CNMNR) cu sediul la Novi Sad.

Este un bun prilej pentru ei, pe de o parte de a-şi dovedi/justifica apartenenţa la una dintre importantele minorităţi naţionale  în speranţa că astfel se implică în procesul de renaştere culturală şi spirituală a acesteia, iar pe de altă parte de a-i propulsa pe cei mai valoroşi lideri într-o structură solidă, care le va putea, printre altele, apăra identitatea.

În opiniile de faţă vom încerca să anticipăm entuziasmul ce îi vor anima pe alegătorii  care sunt români, dar şi tentativa unor oportunişti de a ajunge în cel mai înalt, reprezentantiv forum al comunităţii naţionale române. De fapt, acestea sunt generate de ideea că, de undeva, pândeşte, ca o fiară, pericolul ca nişte inşi, fără personalitate, scrupule şi coloană vertebrală, să ajungă pe un loc pe care îl râvnesc din interese personale şi nu fiindcă cred în românism sau sunt dispuşi să se sacrifice pentru destinul vorbitorilor de limbă română.

Cum vor ajunge cei din urmă menţionaţi acolo unde nu le este locul? Simplu: vor fi propulsaţi pe liste, pe locuri eligibile, atât de vehicolul politic, cât şi de orgoliu lor nemăsurat de a se erija în lideri şi a ieşi, precum un râu din vad, din anonimat. Nu voi crede vreodată că toţi cei care vor fi propuşi au merite deosebite în viaţa socio-culturală, şi nu numai, a minorităţii române. Şi asta pentru că, în istoria imediată, unii dintre ei nu s-au remarcat cu nimic.

Prof. dr. Florian COPCEA

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 40 din 6 octombrie 2018