În imediata apropiere de Plandişte se întinde satul Bariţe (Sân-Ianăş), populat în mare majoritate de români. Săptămâna trecută am vizitat această localitate cu oameni harnici şi suflet mare.

Când ajungi la Sân-Ianăş, ai impresia că ai intrat într-o altă lume. Găseşti aici poziţie naturală privilegiată, case cu arhitectură unică şi copaci care îţi lasă impresia că ating cerul. La intrare în sat, eşti surprins de un peisaj verde, pitoresc, care oferă odihnă pentru suflet şi paradis pentru ochi. Bariţe este un sat unde oamenii trăiesc aproape de natură. Satul impresionează prin frumuseţe şi prin aerul cald, îmbibat cu aromele tuturor florilor primăverii.

Biserica Ortodoxă Română

În drum spre centru, mă plimb încet pe stradă şi îi salut pe sătenii pe care îi întâlnesc. Privindu-mă cu interes, eu fiind prima dată la Bariţe – iar un străin e repede identificat – mă salută şi ei pe mine. Mi-au vorbit, mândri, cu zâmbet, despre satul lor. M-am convins la prima vedere că Bariţe este o localitate minunată.

Localnicii spun că Bariţe este cel mai frumos sat din lume, iar dacă n-ar exista ar trebui inventat. Bineînţeles că vremurile moderne şi-au spus cuvântul şi că localitatea dispune de toate utilităţile contemporaneităţii (reţea de telefonie mobilă, curent electric, televiziunea prin cablu, apeduct cu apă potabilă, magazin, cămin cultural, dispensar, poştă, străzile asfaltate, reţea de gas în fiecare casă). Dar, oraşul nu va avea niciodată avantajele satului (aer curat, mâncare naturală). Vârstnicii spun că băriţenii îşi iubesc satul şi că pentru nimic în lume nu ar pleca de aici.

Elevii Şcolii cu învăţătoarea Ana

În urma mea rămân Cancelaria Locală şi Biserica Ortodoxă Română. Pe strada principală mă îndrept către Şcoala Generală „Dositej Obradović”. Aici mă aşteaptă preşedintele Comunităţii Locale Venetu Cornea.

 

Vasilie PETRICĂ

Articol integral în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 23 din 10 iunie 2017