Sub semnul tradiţiei şi iei româneşti

Potrivit tradiţiei, creştinii ortodocşi pe data de 24 iunie sărbătoresc Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, în popor cunoscută şi ca Sânziene, fiind considerată o sărbătoare a fetelor. În popor s-a împământenit obiceiul ca în ziua Sânzienelor să se facă cununi din flori care apoi se agaţă pe peretele de la intrarea în casa gospodarului. Există obiceiul ca aceste cununi din flori să se arunce peste casă, spunându-se că fata a cărei cunună rămâne agăţată de horn, se va mărita în curând.

În aceeaşi zi de prăznuire a Sânzienelor este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie Ziua Internaţională a Iei, pentru a se promova cămaşa din pânză cu broderii impresionante, care aminteşte de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradiţională românească este celebrată de români odată cu sărbătoarea creştină Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

La Petrovasâla, prăznuirea Sânzienelor este marcată prin numeroase evenimente care scot în evidenţă două simboluri ale acestei sărbători creştine: facerea cununii din flori şi bluza românească – ia. Purtată la festivităţi şi ceremonii sau îmbrăcată la sărbători, bluza românească sau ia a fost considerată o îmbrăcăminte sacră, care a însoţit femeia de-a lungul vieţii ei. În trecut, însemnele magice, cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja femeia de spiritele rele, de farmee, de soarta rea. Tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor, nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite, care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor de păr.

                                                                                                 Ion Mărgan

Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 26 din 30 iunie 2018