unirea românilor

Epoca modernă a propus o nouă ordine de drept, fundamentată pe o concepție etică despre lege, opusă sistemului anterior, fondat pe legea celui mai puternic. „Existența ordinii etice dedrept – scria Mocioni – zace în denumirea intereselor publice, bazată pe ideea de drept a liberei dezvoltări de viață și instituită în forma egalității de drepturi”. Două principii fundamentale ale epocii moderne au modificat dreptul public, observa cu temei Al. Mocioni, principiul drepturilor omului și principiul de naționalitate, care se condiționau: „Principiul de naționalitate se bazează pe ideea de drept la libera dezvoltare de viață a individualității naționale; prin consecință, deci, o recunoaște pe aceasta de subiect natural de drepturi de ordine mai înaltă, adică de subiect natural al statului.”

Teoria legitima mișcările naționale al căror obiectiv era autodeterminarea popoarelor, susținând fundamentele de drept ale acestor mișcări.

Ele sunt prezentate ca purtătoare ale progresului, militând pentru instaurarea ordinii de drept în locul dreptului istoric și al forței. În concepția autorilor, mișcările naționale reprezentau dreptul legitim al națiunilor de a riposta la politica de opresiune a comunităților naționale sau a unei părți a acestora. „Când una sau mai multe părți dezmembrate ale aceleiași națiuni sunt asuprite sau periclitate în existența lor – spunea A.C. Popovici – ele fatal trebuie să se ralieze și să caute în această concentrațiune a forțelor lor mijlocul pentru apărarea solidară a identicelor lor interese.

Nicolae BOCŞAN

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ”Libertatea”, nr. 28 din 14 iulie 2018