Cartofii, mai scumpi ca zahărul, uleiul costă cât morovii

 

 

. Preţurile sunt dictate de importatori, fiindcă în marile marketuri există legume suficiente, precum şi fructe din import, şi pe baza preţurilor acestor produse sunt formate şi preţurile de la piaţă, spune Branislav Gulan.

În pieţele din Novi Sad, cum ar fi Satelit, Futoška, Limanska şi altele, un kilogram de cartofi, de exemplu, costă circa 60 de dinari kilogramul, iar cu cinci dinari mai mult la kilogram se pot cumpăra în marketurile din Novi Sad. Când este vorba despre preţurile la produsele agroalimentare de pe piaţă şi despre cele din marketurile din Novi Sad, se poate spune că nu există mare diferenţă, însă sunt unele lucruri deloc logice, fiindcă pentru un kilogram de cartofi trebuie plătită aceeaşi sumă ca şi un kilogram de zahăr – circa 59 de dinari.

Alte exemple: pe o bancnotă de o sută de dinari în capacităţile de desfacere a produselor agroalimentare se poate cumpăra un litru de ulei comestibil, cât costă şi un kilogram de morcovi. O salată verde costă  circa 50 de dinari, pe care puteţi cumpăra un kilogram de roşii şi cinci ouă,  fiindcă acestea la piaţă un ou se oferă pe 10 dinari.

Pe lângă aceste alimente, probabil că mai există şi altele, al căror preţ nu are nicio logică, având în vedere modul de producţie, însă există o raţiune când este vorba despre legile pieţei, fiindcă, aşa cum spun specialiştii, preţul este dictat de ofertă şi cerere.

Pătrunjeii au fost totdeauna mai scumpi decât morcovii, spun legumicultorii, însă ei se cultivă pe suprafeţe mai mici decât morcovii, pentru că sunt mai scumpi. Goran Zec, directorul Cooperativei Agricole din localitatea Begeč, de lângă Novi Sad, spune că nu ţine minte că vreodată un kilogram de morcovi a fost mai scump de o sută de dinari. În vara aceasta a fost înregistrat un export mare de morcovi din Serbia, astfel că piaţa străină a influenţat ca la noi cumpărătorul să plătească pentru un kilogram de morcovi o sută de dinari kilogramul, spune dânsul.

Branislav Gulan de la Comitetul pentru Sat şi Agricultură al Academiei Sârbe spune că producţia noastră agricolă a ajuns în situaţii absurde în care producătorii şi cumpărătorii apar drept vinovaţi.

 

George SUBU

Articolul integral îl puteţi citi în numărul 30 din 28 iulie 2018.