Viespea rapiţei – Athalia rosae L.Ord.

Dăunător frecvent în Europa, Asia, nordul Africii, America de Nord, Serbia.,

Descriere

Adultul are corpul zvelt, aripi hialine, iar abdomenul femelei se termină cu o tarieră în formă de fierăstrău. Culoarea este variată: capul negru, pronotul galben, abdomenul şi picioarele negre. Lungimea femelei este de 7-9 mm, iar a masculului de 5,8-6,3 mm. Larvă tip omidoform fals, cu 11 perechi de picioare (trei perechi toracice adevărate şi opt perechi abdominale false), şi de culoare diferită: dorsal cenuşiu-verde şi o dungă longitudinală mediană şi două linii laterale brune, iar capul şi picioarele toracice negre, cele abdominale fiind cenuşii, de 15-18 mm.

Biologie şi ecologie

Hibernează ca eonimfă sau larvă adultă în sol, la 6-12 cm adâncime, iar în primăvară se transformă în propupă (eonimfă) şi apoi în pupă. Spre sfârşitul lunii aprilie apar viespile care se hrănesc cu nectarul unor plante din crucifere etc., timp de 10-15 zile. La puţin timp de la apariţie are loc copulaţia şi apoi femelele, cu ajutorul tarierelor, depun 200-300 de ouă în ţesuturile limbului, pe partea inferioară a frunzelor de rapiţă, muştar etc Dezvoltarea embrionară durează 6-12 zile şi apoi apar larvele, spre sfârşitul lunii mai, stadiul larvar având o durată de 20-30 de zile şi chiar 40. Larvele mature coboară în sol la 6-10 cm, unde se transformă în pupă, într-un cocon specific timp de 6-9 zile în perioada 20 iunie-10 iulie şi apoi apar viespile generaţiei a II-a. Are două generaţii pe an: G 1 (aprilie-iunie) şi G 2 (iulie-aprilie).

Articolul integral îl puteți citi  în săptămânalul „Libertatea” din 10 martie 2018