Muzica este cea mai puternică formă de magie

 

 

„Muzica este o artă. Ea se ocupă cu studiul sunetelor muzicale. Sunet muzical este orice sunet care place urechii, spre deosebire de zgomot, care nu place și de care nu se ocupă arta muzical㨠(Nicolae Lungu).”

Cu acest citat începe destăinuirea sa prof. Marian Popa din Alibunar.

Odată cum s-a trezit în anul 1986, ascultând sunetele acordeonului tatalui său, Marian a indrăgit muzica populară romanească. Pâna la cei 8 ani ai săi de la cei apropiați primise cadou intrumente muzicale : fluier, vioară, chitară, acordeon…ultimul ramânând prieten de viată pe parcurs de 24 de ani. Simțind sentimente speciale față de instrumentul preferat, parinții au decis sa-i ofere ocazia sa fie instruit de Marinel Draxin, desigur cel mai bun acordeonist care il avea Banatul sârbesc (solist instrumentist al Radioului Novi Sad cu circa 80 de piese populare românești.

Iubind partiturile scrise de profesorul  său și apsorbind tehnica de interpretare, Marian incepe să fie menționat și premiat la diferite festivaluri, amintind doar careva dintre ele: Festivalul acordeoniștilor ¨Prva harmonika Vojvodine 2001¨ într-o concurență mare de participanți care veneau din întreaga țară ( Ćuprija, Kragujevac, Kruševac…) și Voivodina jurizați de acordeonistul Saša Milenković, compozitorul Danilo Živković si alții, Marian Popa obține premiul I interpretând melodii din Balcani. Alt festival pe care îl amintește este ¨Festivalul de muzică și folclor al românilor din Voivodina 2009¨ unde la fel ocupa locul întâi.

Interlocutorul nostru însă nu se ocupă doar de cântat la instrumentul său preferat ci a frecventat și liceul de muzică ¨Jovan Bandur¨ din Panciova pentru care în mare măsură ca instructor la pregătirea examenului de admitere îl avea pe  profesorul Todor Petrovici. După absolvirea liceului de muzică se înscrie la facultatea de învățători din Vârșeț pe care o aduce la bun sfârșit.

Actualmente este angajat la școala generala ¨Frație și unitate¨ din Alibunar, secția Seleuș, unde predă copiilor care frecventează cursurile în limba română. El își exprimă îngrijorarea pentru școlile românești spunând că principalele motive pentru scaderea numarului de elevi români este plecarea familiilor întregi la orașe, la muncă provizorie în străinătate dar și sporul natural foarte scăzut.

Adriana PETROI

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul „Libertatea”, nr. 25 din 23 iunie 2018