DANIJELA LONČAR, PREFECTUL DISTRICTULUI ADMINISTRATIV AL BANATULUI DE SUD

Danijela Lončar este prima femeie numită prefect al districtului Banatul de Sud. Rezultatele activităților Danielei Lončar sunt mărturie că această instituție a avut nevoie de o femeie la postul de conducere, care să așeze lucrurile la locul lor. Convinsă că la conviețuire nu există alternativă, interlocutoarea noastră ne-a vorbit, cu lux de amănunte, despre funcția prefectului și rolul districtelor administrative.

– Care este însemnătatea și rolul districtelor administrative?
– Districtele administrative sunt înființate prin Ordonanța Guvernului Republicii Serbia. În fruntea lor sunt prefecții districtelor, numiți din partea Guvernului cu un mandat de patru ani. Districtele administrative sunt, de fapt, sediile unităților regionale ale ministerelor, adică locurile unde statul a dislocat funcțiile sale din Belgrad, de la ministere, pe teren. În mare parte, la sediile prefecturilor se află unitățile regionale ale ministerelor, adică serviciile de inspectorat. Prefecturile de pe teritoriul Voivodinei mai au un segment pe care îl cuprind secretariatele provinciale. Este vorba despre anumite funcții pe care republica le-a încredințat secretariatelor, adică serviciile provinciale de inspectorat. Este un sistem care funcționează foarte bine, din simplul motiv că simplifică și eficientizează comunicarea cu cetățenii. În acest fel este facilitată executarea serviciilor care intră în atribuțiile administrației de stat, în afara sediului organului respectiv.

– Cum funcționează prefecturile? Care este rolul prefectului?
– Fiecare minister în parte alcătuiește planul de muncă. În cadrul acestui document, fiecare unitate regională, adică fiecare serviciu de inspectorat primește planul de activitate, pe care îl realizează la nivel anual. Prefectul districtului administrativ și serviciile de specialitate, laolaltă, sunt susținerea tehnică a serviciilor de inspectorat. Suntem aici pentru a le asigura condițiile de muncă, pentru a coordona munca lor și pentru a urmări realizarea planurilor. Aceasta este funcția de bază a prefectului. Districtul administrativ al Banatului de Sud se mândrește de faptul că serviciile noastre de inspectorat au realizat în mare parte planurile propuse la începutul anului. Numărul inspectorilor și structura de vârstă reprezintă o mare problemă, pentru că de o vreme încoace nu se fac angajări în administrația de stat. Așa am ajuns în situația să avem mai puțin inspectori, fapt care îngreunează funcționarea. În ciuda acestui fapt, rezultatele nu lipsesc. Inspectorii sunt împovărați, însă primesc ajutor maxim din partea serviciului de specilitate și a prefectului districtului administrativ. Cetățenii înțeleg acest lucru, pentru că porțile prefecturii și ale unităților regionale le sunt întotdeauna deschise. Noi nu suntem organe de represiune. Ca serviciu public, suntem în slujba cetățenilor și a economiei. Ne îndreptăm activitatea spre un rol de consultanță și nu de represiune. Aceasta este o nouă direcție în munca noastră, un model care în timp foarte scurt, de la adoptarea noii legi privind activitatea inspectoratelor, s-a dovedit a fi foarte bun. Cu această ocazie invit toți cititorii săptămânalului ”Libertatea” să mi se adreseze fără reținere cu întrebări sau sugestii pe adresa de email nacelnik@juznobanatski.okrog.gov.rs.

– Lupta împotriva economiei ilegale și introducerea banilor în circuitul legal este o prioritate strategică a tuturor serviciilor de inspectorat. Care sunt rezultatele de până în prezent?
– Munca prefectului este un segment de bază, care contribuie pe deplin la lupta împotriva economiei ilegale și introducerii banilor în circuitul legal. Coordonarea și colaborarea diferitelor servicii de inspectorat cu administrația de poliție din Panciova și cu adminsitrația fiscală a dat rezultate bune pe teren. În această privință, am derulat mai multe acțiuni pe care putem să le grupăm în mai multe categorii, începând de la controlul transportului ilegal al călătorilor care a facilitat redirecționarea banilor spre economia nelegală. În această privință ne-am angajat la maximum. Am coordonat serviciile de inspectorat republicane, provincale și municipale. Aceasta înseamnă că am inclus toți factorii relevanți care pot da rezultate și crea un întreg în tentativa de a legaliza acest tip de economie.
Este doar un segment în lupta împotriva economiei ilegale, care durează de mai multă vreme și care a dat rezultate foarte bune. Numărul transportorilor ilegali este mult mai mic față de perioada precedentă. Putem să constatăm că din momentul în care statul a hotărât să combată economia ilegală, numărul transportorilor ilegali a scăzut sub douăzeci. Această modalitate de funcționare a fost un atac direct asupra bugetului autoguvernării locale și al Republicii Serbia. Statul, folosindu-se de mecanismele de pe teren, a reușit să combată consecințele problemei. Totodată, am urmărit mai mulți parametri palpabili, ca de exemplu intrarea banilor în bugetul orașului sau în bugetul firmei de transport. În felul acesta am văzut că munca noastră dă rezultate.
Am mai avut și un control al muncii ilegale. Aceasta este o activitate permanentă. Putem fi mândri de faptul că în această privință inspecția muncii din Banatul de Sud are cele mai bune rezultate. Spre sfârșitul anului trecut s-a desfășurat o acțiune organizată a serviciilor de inspecție din toate prefecturile administrative. Pe teritoriul prefecturii noastre, acestea au efectuat controlul organizat al fiecărei autoguvernări locale. Cele mai puține cazuri de muncă ilegală au fost depistat tocmai pe teritoriul Banatului de Sud. Constat, cu mândrie, că inspectorii, deși sunt puțini la număr, au muncă eficientă.
Am luat măsuri și în ceea ce privește controlul comerțului ilegal cu tutun. În colaborare cu poliția și cu alte servicii coordonate de prefectul Banatului de Sud, am obținut rezultate excepționale.
Fac un apel către cetățeni ca fiecare, în parte, să fim atenți, să evităm să ne direcționăm banii către economia ilegală. Noi înșine folosim transportul ilegal sau cumpărăm din locuri care nu au această menire, fără să ne gândim că ne punem banii în circuitul ilegal. Astfel prejudiciem bugetul orașului și reducem șansele de investire în grădinițe, drumuri, în construcția zonelor industriale. Atunci când intrați într-un taxiu ilegal, gândiți-vă la siguranța voastră, la bugetul orașului și al copiilor d-voastră, pentru că nu veți avea grădinițe sau bunuri infrastructurale din competența orașului.

– Activitățile serviciilor de inspecție pe care le-ați amintit asigură, în mod indirect, condiții de dezvoltare a economiei.
– Crearea unui climat economic favorabil este condiția de bază pentru progresul economic al unei regiuni, adică pentru creșterea investițiilor. Facem tocmai acest lucru, prin faptul că serviciile de inspecție își dau contribuția maximă în această direcție. Statul a recunoscut faptul că rolul consultativ al serviciilor de inspectorat trebuie să fie motorul creării unei încrederi reciproce între antreprenori și stat, adică între investitori și oamenii din sectorul economiei. Mulți dintre economiști ne-au spus că noua lege cu privire la funcționarea serviciilor de inspectorat și modul lor de activitate le-a facilitat munca. Statul oferă condiții și sfaturi constructive prin serviciile de inspectorat. Astfel, ei simt și o siguranță mult mai mare decât în trecut. Nu mai există lucruri necunoscute. Există transparență, se știe precis unde și cum va fi efectuat controlul. Pas cu pas, apare un climat favorabil noilor investiții în Banatul de Sud.

– Având în vedere faptul că prefectul Banatului de Sud este totodată și comandantul Comandamentului pentru Situații de Urgență, spuneți-ne cum funcționează acest sector.

– Comandamentul pentru Situații de Urgență este înființat pe teritoriul prefecturii. Sunt incluse serviciile care pot acoperi toate segmentele societății, de la spitale și serviciile pompierilor la stațiile de veterină ș.a.. La nivel mai mic, se află comandamentele comunale pentru situații de urgență, conduse de primarii comunelor. În mandatul meu nu au existat situații de urgență mai mari. Totuși, amintesc faptul că în iunie 2017 localitatea Uljma a fost afectată de inundații. Apele atmosferice au generat probleme mari. Comandamentul comunal din Vârșeț, în frunte cu primărița de acolo, a reacționat printre primii. Toate serviciile comandamentului de la nivelul prefecturii au oferit ajutor. Am promovat acest examen cu notă mare. Personal sunt mulțumită de funcționarea serviciilor. În astfel de împrejurări, cel mai important lucru este să știm cine ce are de făcut, care este responsabilitatea în lanțul de comandă și cum ne organizăm. Din păcate, am avut ocazia să vedem la modul concret cum funcționează aceste comandamente. Noi, cei din regiunile de șes, ne temem că în timpul iernii vânturile ar putea forma nămeți pe drumuri. Totuși, suntem pregăți, din toate aspectele, să ne confruntăm și cu asemenea împrejurări.

– Banatul de Sud se află la granița cu România. Fiind o zonă de frontieră, există oare inițiative la nivel de prefectură în privința unor proiecte comune cu instituțiile din țara vecină?
– Prefectura nu poate fi partener la un proiect, însă a fost un element cheie pentru cei care au participat la proiecte transfrontaliere, începând de la autoguvernările locale până la nivelul republican. Adevărul este că avem un avantaj pe care alții nu îl au și anume ne aflăm în zona de graniță, ceea ce ne oferă posibilitatea să avem de partea celalaltă o țară cu să colaborăm extraordinar de bine. Nu demult au fost prezentate proiectele de colaborare între Spitalului de |Neuropsihiatrie din Vârșeț cu partenerii din România. Vârșețenii sunt lider în această privință. Folosesc la maximum poziția care o dețin. Panciova nu rămâne cu mult în urmă. Sunt sigură că și alte autoguvernări locale vor urmări aceste două exemple. Trebuie să recunoaștem că de partea noastră există și puțină inerție în privința proiectelor transfrontaliere. Partea română lucrează mai intens și are mai multă experiență în ceea ce privește finanțarea din fondurile Uniunii Europene. Trebuie să ne folosim de acest beneficiu. Cu ocazia Zilei Unirii am fost invitată la Consulatul României. Ceea ce am auzit acolo îmi oferă speranță că vom avea o colaborare și mai strânsă.

– Începând din acest an sunteți coordonator al Coordinației Prefecților Districtelor Administrative. Ce înseamnă această funcție?
– Având în vedere lucrează în acest domeniu de mai mult timp și că am experiență în funcționarea districtelor administrative, colegii mei din celelalte districte m-au ales în calitate de coordonator al Coordinației Prefecților Districtelor Administrative. Este un mecanism bine conceput care aduce beneficii numeroase. De exemplu, problema în două autoguvernări locale o rezolvăm îndată ce apare, pentru că există deja un șablon. Nu o luăm de la început, nu pierdem timpul și energia.
Ședințele coordonațiilor mari au loc o dată în două luni. Se întâlnesc prefecții din toate prefecturile. Coordinațiile tematice se organizează în funcție de problema care se dezbate.
Postul de coordonator al Coordinației Prefecților Districtelor Administrative implică o prezență pe teren mai mare decât în trecut, deoarece trebuie să îmi ajut colegii la maximul. Din actuala componență a prefecților prefecturilor administrative fac parte persoane operative. Împreună formăm o echipă serioasă de care sunt mândră. Numai munca în echipă aduce rezultate bune.

Valentin MIC

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ”Libertatea”, nr. 2 din 13 ianuarie 2018