JURNAL DE VACANȚĂ – POPASURI  PRINTRE ROMÂNII DIN BANATUL SÂRBESC STABILIȚI ÎN SUEDIA

Boras-orasul celor două foafece

 

Toate drumurile duc spre Jönköping

Comunitatea românească din Jönköping numără câteva sute de apartenenți,  stabiliţi în aici începând din anii 1950-1960. Este,  desigur, cel mai numeros grup de români din Suedia. Românii din Banatul sârbesc și-au păstrat în aceste șase, șapte decenii atât limba, tradiția, cât și religia. Sunt activi și pe tărâm sportiv. Dacă în primele decenii de la venirea în Peninsula Scandinavă conaționalii noștri au fost membri ai asociațiilor iugoslave, în anul 1998 un grup de entuziaști de etnie română au înființat Societatea Cultural-Sportivă ,,Banatul” din Jönköping. În frumoasa sală a Societății ,,Banatul”  românii  se reunesc uneori și săptămânal,  iar de marile sărbători creștine și cu alte ocazii organizează petreceri cu muzică populară bănățeană.

Jonkoping

Pe tărâm sportiv, din 1993 la Jönköping se desfășoară în fiecare an și bine cunoscuta competiție ,,Cupa Libertății”.  În ziua desfășurării întrecerilor sportive, sute de români de origine din Banatul sârbesc care trăiesc în toate marile orașe suedeze, dar și oaspeții din țară, din țările scandinave, uneori și de peste Ocean, își dau întâlnire la Jönköping.  Acolo are loc întrecerea satelor la fotbal, echipele fiind formate din sportivi care își trag originea din localitățile noastre bănățene – Marcovăț, Râtișor, Grebenaț, Coștei – Voivodinț, Vlaicovăț, Satu-Nou, Vârseț – Jam, Barițe – Mărghita. Formațiile se duelează de două decenii și jumătate pe tărâm suedez. Oriunde ar trăi în această țară nordică, sportivii noștri concurează doar pentru echipele alcătuite în exclusivitate din localitatea de origine din Banat. La cea de-a  25-a ediție, jubiliară, a ,,Cupei Libertății”, organizată pe 3 iunie 2017,  locurile de frunte au fost câștigate de Râtișor (locul I),  Grebenaț (locul II) și Marcovăț (locul III). Societatea ,,Banatul” mai organizează și turneele  „Bata-Ulman” și „Românel Roman-Roma”, în memoria celor care au fost mari sportivi, oameni de cultură, fondatori și președinți ai acestei asociații.

Credincioșii parohiilor ,,Acoperământul Maicii Domnului” și ,,Sfinții Cuvioși Daniil Sihastrul și Paisie de la Neamț” din orașul Jönköping se reunesc la într-un nou lăcaș de cult,  achiziționat  în anul 2014. Este prima biserică din cărămidă românească de pe întregul teritoriu scandinav.

Prin dăruire  deosebită,  minunata comunitate de români din acest frumos oraș al Regatului Suediei a  reușit să cumpărare prima biserică românească din material solid. Această comunitate, alcătuită din români din Banatul sârbesc și din România, se adună cu dragoste la noul lăcaș sfânt, unde asistă la sfintele slujbe în limba maternă. Astfel se reduce  distanța mare de casă și dorul de cei dragi.

După 41 de ani de la prima slujbă săvârșită la Jönköping în limba română,  enoriașii au reușit, printr-un efort, să strângă banii necesari. Astfel au făcut posibilă cumpărarea unei biserici. Credicioșii ortodocși au luptat și au reușit, în frunte cu preotul Ovidiu-Theodor Băncilă. Parohia a fost înființată în anul 2009 și astfel a  continuat  misiunea de peste patru decenii desfășurată aici de preoții români din Stockholm.  Până acum slujbele au fost săvârșite în diferite locații, în mare parte în Biserica Ortodoxă Greacă din cartierul Torpa, dar în anul 2014 s-a reușit achiziționarea noii biserici  care a fost sfințită în anul 2016. Pe conaționalii noștri îi leagă credinţa, sportul şi… muzica.  La biserică, duminica, vin între 30 şi 50 de credincioşi de pe întreaga rază a localităţii, dar şi de la distanţe mari. În Suedia, aceste distanțe chiar sunt mari…

Borås, orașul ploilor și al celor două foarfeci 

         Orice călătorie în Suedia, pe urmele românilor, trece prin oraşul Jönköping. Eu mi-am propus să vizitez și alte localități unde s-au stabilit bănățenii de pe meleagurile noastre.

La Borås, oraș  situat la 86 de kilometri distanță de Jönköping și la doar 60 de kilometri înspre sud, eDxistă încă o însemnată comunitate de români. Borås este cunoscut fiindcă joacă un rol important, de secole, în industria textilă a țării.  De aceea, simbolul urbei sunt două foarfece. Pentru primul val de emigranți de la noi, prima întâlnire cu munca în noua lor țară a fost  în fabricile de produse textile. Un număr mare de bănățeni au lucrat mulți ani în industria de textile…

Dan MATA

Articolul integral îl puteți citi în săptămânalul ,,Libertatea”, nr. 2 din 13 ianuarie 2018