Serbia este unica ţară din lume în care 134 de comune, din totalul de 169, au adoptat în unanimitate Declaraţiei împotriva importului, cultivării, procesării şi comercializării produselor genetic modificate şi a produselor din organisme genetic modificate. Aşa ceva nu s-a întâmplat în nicio ţară din lume, adică organele de stat legitime, în patru cincimi din cazuri, indiferent de apartenenţa politică a diverselor grupuri de deputaţi şi mişcări ale cetăţenilor s-au declarat că sunt împotriva OGM. Deci, Guvernul şi Adunarea Serbiei nu au dreptul să modifice nimic în Legea privind organismele genetic modificate fără referendum, a afirmat Miladin Ševarlić, profesor la Facultatetea de Agricultură, comentând atitudinea cum că Serbia are obligaţia să devină membră a Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ înaine de aderarea la Uniunea Europeană, iar aceasta atrage după sine şi modificarea Legii privind organismele genetic modificate. 

În niciun caz, Legea privind organismele genetic modificate nu trebuie midifcată în Serbia, indiferent de modul de deschidere a capitolelor privind aderarea la UE. Iar când va fi şi dacă se va ajunge la închiderea acestor capitole şi la aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, în ceea ce puţin cred mai ales în viitorul apropiat, atunci se poate discuta despre aceasta, a spus dânsul.

Trebuie să se aibă în vedere că Legea privind organismele genetic modificate protejează agricultura noastră de cultuvarea acestora, care nu sunt în competenţa Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ, şi nu pot fi tema sau preocuparea modificărilor de lege, chiar şi atunci când se vor închide capitolele privind aderarea, a accentuat profesorul Ševarlić.

Cazul organismelor genetic modificate, să spunem aşa, reprezintă, ce-i drept, doar o prezentare ilustrativă a multor provocări politico-economice care se impun pe calea spre deschiderea şi închiderea capitolelor în tratativele cu Uniunea Europeană.

Dacă se are în vedere că acum câteva săptămâni am fost martori ai politizării şi nemulţumirilor înregistrate la Conferinţa Interguvernamentală de la Bruxelles, la care Croaţia a aprins „felinarul roşu” la capitolul privind învăţământul şi cultura, din nou se pune întrebarea: ce fel de probleme o aşteaptă pe Serbia pe calea eurointegrărilor.

George SUBU

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr.52-1 din 30 decembrie 2017 – 6 ianuarie 2018