În vizita efectuată la Belgrad, preşedintele Consiliului Europei, Donald Tusk, s-a întâlnit cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, accentul discuţiilor avute cu această ocazie, fiind pus pe relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Serbia, derularea procesului de eurointegrări al Serbiei şi a ţărilor din Balcanii de Vest, cooperare regională şi pe investiţii.
Cu această ocazie a fost atinsă şi problema Kosovo, preşedintele Aleksandar Vučić menţionând: „în cazul când problema Kosovo nu va fi soluţionată într-un mod adecvat, va prezenta un impediment pentru Serbia şi aderarea la Uniunea Europeană”. De asemenea, preşedintele Aleksandar Vučić a subliniat că în acest demers trebuie găsit un compromis: „Serbia nu a permis niciodată nimănui, şi nu va permite nici în viitor să fie umilită”.
La rândul său preşedintele Consiliului european Donald Tusk, cunoscând trecutul istoric al Serbiei, şi-a exprimat convingerea că poporul sârb nu îşi va permite „să nu decidă singur despre propriul viitor”: „Despre viitorul Serbiei nu vor decide nici Moscova nici Washintonul, nici Ancara şi nici Bruxelles-ul, ci Serbia”.
De asemenea, Donald Tusk a subliniat că vizita efectuată la Belgrad face parte din seria acţiunilor prevăzute pentru pregătirea proximului summit de la Sofia care va avea loc în luna mai a anului în curs, această importantă întâlnire fiind axată pe perspectiva procesului de integrare a ţărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană.  
În urma întrevederii cu Donald Tusk, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić a declarat pentru ziarul britanic „Gardian” că „Serbia este pregătiră să dezbată fiecare propunere care ar constitui o soluţie de compromis când vine vorba de Kosovo şi Metohia”.
Aleksandar Vučić a subliniat că este convins de posibilitatea unei normalizări a relaţiilor cu Pristina, exprimându-şi disponibilitatea de a discuta despre orice problemă care ar subînţelege o soluţie de compromis.
După cum scrie ziarul Gardian, Bruxelles-ul, speră că „se poate ajunge la un acord care ar face ca Belgradul să accepte independenţa Kosovo, sau să o recunoască şi oficial, deschizând astfel calea Kosovo spre Naţiunile Unite, iar pentru ambele naţiuni, aderarea la UE”.
În legătură cu textele apărute în presă, conform cărora Franţa va trimite note de protest ţărilor, care-şi vor retrage recunoaşterea statului fals Kosovo, ministrul Afacerilor Externe, Ivica Dačić a declarat că „Serbia rămâne fidelă politicii sale, iar toţi care se gândesc altfel trebuie să se decidă dacă ne sunt prieteni şi parteneri sau vor lucra împotriva Serbiei”.
şeful diplomaţiei a reamintit că Serbia se confruntă cu problema recunoaşterii unilaterale a independenţei Kosovo, Guvernul Serbiei, continuându-şi continuă politica sa, care presupune înţelegere şi compromis şi nu renunţă de la interesele sale naţionale şi de stat: „Nimeni nu poate să ne sperie prin şantaj. Noi vom explica tuturora că în cazul Kosovo este vorba despre o secesiune violentă şi separatism, ceea ce este în contradicţie cu dreptul internaţional. Serbia nu poate recunoaşte un asemenea stat fals”.
Din activitatea Adunării Serbiei
În ultima săptămână a lunii aprilie, în Adunarea Serbiei s-au continuat dezbaterile pe marginea proiectelor din domeniul apărării.
Astfel, pe ordinea de zi au figurat: Proiectul hotărârii privind adoptarea Planului Anual al Armatei Serbiei şi a Forţelor de apărare în operaţiunile multinaţionale în anul 2018. Deputaţii au dezbătut şi Proiectul Legii privind Educaţia militară, Proiectul Legii privind modificările şi completările Legii Apărării, Legii Armatei Serbiei, Proiectul Legii privind producţia şi comerţul armelor şi echipamentului militar, Proiectul Legii privind modificările şi completările Legii despre Agenţia de Securitate şi Informaţii BIA.

Eufrozina GREONEANȚ

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 18 din 5 mai 2018