Lucrări ştiinţifice cu evenimente inedite

Peste 60 de participanţi cu referate şi comunicări la cea de-a XXII-a ediție a simpozionului

În perioada 13-15 octombrie, la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, în cele cinci secţiuni ale acestei manifestări ştiinţifice deja tradiționale, au fost susţinute peste 60 de lucrări ale cercetătorilor din cinci state: Serbia, România, Muntenegru, Croaţia şi S.U.A. În ultimii ani, acest simpozion se bucură de un interes tot mai mare din partea tinerilor cercetători, interesaţi de tema Banatului secular. De data aceasta, secţiunile simpozionului au analizat următoarele teme: Istorie; Alteritate și imagologie; Pedagogie, etnografie și folclor; Spiritualitate și credință şi Turism și recreere prin sport. Secţiunile s-au axat pe diferite domenii, dar toate au avut un numitor comun: Banatul. 

În prima secţiune, cu tema Istorie, au fost susţinute lucrările următorilor participanţi: Ligia BOLDEA, Reşiţa – ,,Putere şi avere în Banatul medieval al veacului al XIV-lea. Procesele de partajare a averii familiei Himfi de Döbrenthe şi Remetea”; Livia MAGINA, Reşiţa – ,,Țărani sub arme: înnobilări în secolul al XVII-lea în Transilvania”; Adrian MAGINA, Reşiţa – ,,Documente din arhivele româneşti privind nobilimea sârbească refugiată în Banat şi Transilvania (sec. XVI)”; Mircea MĂRAN, Vârşeţ – ,,Intelectualitatea românească din Vârșeț în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea”; Ioan DAVID, Timișoara – „BANATUL” (1936-1930) – o publicație multiculturală; Dumitru TOMONI, Făget – ,,Traian Vuia şi Petru Groza, o prietenie sinceră”; Laurenţiu Ovidiu ROŞU, Caransebeş – ,,Consideraţii privind evoluţia stării de sănătate a populaţiei judeţului Caraş între anii 1930-1940”; Lavinia MICU, Caransebeş – ,Implicarea societăţii UDR în organizarea cursurilor de schi pe muntele Semenic, în anul 1942”; Cvetko PAVLOVIĆ, Bar (Muntenegru) – ,,Dr. Đorđe Stefaneli, unul dintre fondatorii serviciului veterinar din Muntenegru”; Rodika URSULESKU-MILIČIĆ, Novi Sad – ,,270 de ani de la venirea românilor în Iancaid”; Bogdana NEGREI, Reşiţa – ,,Istoriografia regimentului de graniță nr. 13 româno – bănățean”; Adrian ARDEȚ, Caransebeș – ,,Banatul antic în timpul lui Traian”; Cristian RUDOLF / Diana Maria MICLIUC, Reșița: ,,Studii de caz și corespondențe personale privind activitatea politică a germanilor din Banatul montan interbelic”.
A doua secţiune, ,,Alteritate și imagologie”, a avut următorii participanţi cu temele: Ferenc NEMET, Subotica – ,,Marele incendiu din Becicherecul Mare (Veliki Bečkerek) din anul 1807 şi strămutarea sediului judeţului torontal în Sânnicolau Mare (Veliki Semikluš)”; Dragan PETROVIĆ/Drago NJEGOVAN, Belgrad/Novi Sad – ,,Mica Antantă şi relaţiile iugoslavo-române în perioada 1920-1939”; Ion, DEJAN, San Diego (SUA) – ,,Temeiurile unității istorice la români”; Miodrag MILIN, Timişoara – ,,Sârbii şi românii bănăţeni în oglinda reciprocităţii: „ASTRA în arhivele BIA iugoslave”; Carmen ALBERT, Reşiţa – ,,Un diplomat şi problemele Banatului la Conferinţa de Pace (1946)”; Virginia POPOVIĆ, Novi Sad – ,,Pagini de istorie și cultură despre Banatul istoric. Revista bilingvă de cultură „Petru Cârdu”/ „Petru Krdu”; Ion, DEJAN, San Diego (SUA) – ,,Interferențe culturale româno-sârbe de-a lungul istoriei”; Rajko M. BUKVIĆ; Ivan S. PAJOVIĆ, Belgrad – ,,Relaţiile economice dintre Serbia şi România la începutul secolului al XXI-lea şi oportunităţi de îmbunătăţire”.

Alina Iorga-Knežević

Articolul îl puteți citi integral în săptămânalul „Libertatea”, nr. 46 din 18 noiembrie 2017